Marea Caspică ar putea dispărea precum Marea Aral

Activiştii de mediu din Azerbaidjan trag un semnal de alarmă privind marasmul ecologic al Mării Caspice, care se confruntă nu doar cu o criză la nivel hidrologic, ci şi în privinţa vieţii marine, relatează Europa Liberă, citată de Mediafax.

• Test de cultură generală. Ce au oamenii în comun cu rechinii?
• Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii

Scăderea fondului piscicol şi diminuarea nivelului de apă sunt doar două dintre probleme. Golful Baku era cândva populat intens cu foci. Însă habitatul este acum pe cale de dispariţie, spune Azer Garayev, directorul Societăţii pentru Protecţia Animalelor din Azerbaidjan.

„În 2003, am descoperit 750 de carcase de foci moarte în doar o lună”, atrage atenţia Garayev.

În procente, situaţia este şi mai neagră: cercetătorii în biodiversitate marină susţin că populaţia de foci de-a lungul ţărmului a scăzut la 10%.

Regiunea Baku şi alte zone ale Azerbaidjanului sunt bogate în zăcăminte de pretol, care reprezintă o piesă vitală din economia ţării. Dar mediul înconjurător este cel care plăteşte „factura” acestui motor economic, al cărui impact distructiv se resimte în calitatea apei şi în fauna marină.

Acestor factori negativi li se alătură şi schimbările climatice, precum şi deversările de reziduuri radioactive, care ajung în Marea Caspică prin râul Volga.

Ploile şi-au redus recurenţa în Bazinul Volga, iar carenţa de apă este acoperită din rezervoare, subliniază Ilnur Safarov, expert în biologie marină. Prima consecinţă, potrivit cercetătorului: „Rezervele de apă au scăzut constant, în timp ce evaporarea a crescut. Asta cauzează scăderea accelerată a nivelului mării”.

Azer Garayev compară deteriorarea Mării Caspice cu cea a Mării Aral, cuprinsă între Kazahstan şi Uzbekistan, unul dintre dezastrele ecologice provocate de experimentele hidrologice din perioada sovietică.

Marea Aral, din deşertul Kyzkylkum, a secat aproape complet în 2014. 

Continuarea în Mediafax.