4 strategii împotriva încălzirii globale

Încălzirea globală este un proces, care efectează diferite regiuni şi specii în moduri diferite, unele chiar ajungând să prospere (n.r. vorbim aici de speciile invazive din anumite ecosisteme) şi care poate fi interpretat într-o  multitudine de modalităţi: pornind de la negare şi ajungând la despre natură cu care suntem mai obişnuiţi, precum ideea de „Mama Natură”. Totuşi, în ceea ce priveşte problemele climatice efectele şi soluţiile pentru acestea trebuie să fie privite din aceiaşi perspectivă antropocentrică pe care o folosim pentru a explica cauzele. 

Science Alert citează un grup de experţi dintr-o multitudine de domenii, fizicieni, geologi, pedagogi, biologi ş.a.m.d. care recomandă ca problema încălzirii globale să fie tratată precum un al Treilea Război Mondial şi că este nevoie de o serie de acţiuni îndrăzneţe pe scară largă pentru a fi siguri că oamenirea va putea supravieţui. Aceşti oameni de ştiinţă au propus patru „strategii” pe care le-am putea adopta:

• Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
• Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua…

1. Mai mulţi copaci

Aceasta este una dintre cele mai vehiculate soluţii şi, conform unui studiu recent, plantarea unei suprafeţe suplimentare de 900 de milioane de hectare ar putea să absoarbă 25% din dioxidul de carbon din atmosferă. De asemenea, pădurile pun în mişcare circuitul apei în natură şi ar putea să crească cantitatea de precipitaţii, mai ales în zonele afectate de către secetă.

Autorii fac trimitere la Gondwana link, un proiet din Australia de Vest care îşi propune să creeze un coridor de peste 1.000 de kilometri care să lege fragmente de ecosisteme deja existente. Aceştia mai explică faptul că proiectele de plantare a copacilor consumă o cantitate importantă de resurse, dar şi că pe lângă beneficiile pentru ecosisteme există şi un potenţial de creştere economică.

2. Mineralizarea dioxidului de carbon

Dioxidul de carbon nu este cel mai potent gaz care are efect de seră, dar cantităţile uriaşe în care este produs de către activităţile umane face ca acesta să fie baza discuţiilor şi tratatelor despre mediu. O soluţie pe care unii cercetători au propus-o pentru a reduce emisiile este cea de mineralizare a dioxidului de carbon.

De-a lungul timpului au fost propuse mai multe tehnici, unele dintre acestea folosind bacterii sau o serie de filtre; indiferent de metoda folosită, oamenii de ştiinţă explică faptul că acest proces aplicat pe scară largă va duce la scăderea cantităţii de dioxid de carbon emisă şi, în plus, poate fi folosită pentru a produce o serie de materiale de cosntrucţie.

3. O suprafaţă terestră care să reflecte mai bine lumina

Stduiile arată că modul în care ne ocupăm de radiaţiile solare poate influenţa gradul de încălzire atmosferică. În aceste condiţii, oamenii de ştiinţă au desfpşurat o serie de teste şi au ajuns la concluzia că schimbarea reflectivăţii suprafeţelor expuse la soare, vorbim aici de folosirea vopselei albe în loc de cea neagră pentru acoperişuri poate duce la o scădre simţitoare a temperaturilor în centrele urbane.

Studiil arată că suprafeţe mari care au culori dechise pot avea chiar şi efect regional, în plus, o scădere a temperaturilor în perioadele de maximă expunere, precum vara, ar putea duce şi la o scădere seminficativă a cantităţii de energie electrică folosită.

4. Reimaginarea transporturilor

Transportul de persoane şi de bunuri reprezintă o sursă importantă de poluare, de exemplu, cercetătorii au calculat că în 2015, industria transporturilor internaţionale a emis 800 de megatone de dioxid de carbon, iar cantitatea e în continuă creştere şi, conform unor calcule, până la jumăatea secolului ar trebui să asistăm la o dublare a cantităţii.

Cercetătorii explică faptul că soluţia optimă în această situaţie este aceea de a trensforma transporturile astfel încât să aibă emisii zero sau cât mai aproape de zero. Aceştia propun oferirea de facilităţi fiscale pentru producere şi folosirea unor astfel de vehicule.

Citeşte şi:

În 2019 a fost cea mai caldă lună octombrie din toate timpurile