Test de cultură generală. De ce 1816 a fost „anul fără vară”?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În prezent, ne-am obișnuit ca verile să fie tot mai calde, dar cum ar fi dacă nu ar fi deloc vară. De ce 1816 a fost „anul fără vară”?

De ce 1816 a fost „anul fără vară”? Din cauza unei erupții vulcanice.

În 1815, erupția Muntelui Tambora, din Indonezia, a trimis în atmosferă 150 de kilometri cubi de cenușă, piatră ponce și alte particule, care au blocat parțial lumina soarelui și au scăzut temperatura medie globală cu 3 grade Celsius. Pe măsură ce particulele s-au răspândit în întreaga lume, vestul Europei și estul Statelor Unite au experimentat ninsori sporadice în iunie, iulie și august 1816, anul câștigând porecla de „anul fără vară”.

De ce 1816 a fost „anul fără vară”?

În 1815, Muntele Tambora a erupt pe insula Sumbawa, care face parte din Indonezia modernă. Istoricii consideră această erupție vulcanică drept cea mai mortală erupție cunoscută, având un impact direct care a dus la moartea a aproximativ 100.000 de oameni imediat după eveniment.

„Ce s-a întâmplat după Tambora a fost că au urmat trei ani de schimbări climatice. Lumea s-a răcit, iar sistemele meteorologice s-au schimbat complet timp de trei ani. Astfel, au avut loc eșecuri agricole pe scară largă și foamete, din Asia până în Statele Unite și Europa”, spune Gillen D’Arcy Wood, autor al Tambora: The Eruption That Changed the World.

Vulcanii din apropierea ecuatorului pot provoca schimbări climatice globale dacă erupțiile lor sunt suficient de puternice pentru a elibera gaze în stratosferă. Aceste gaze rămân captive, deoarece sunt prea sus pentru a fi spălate de ploaie, apoi călătoresc de-a lungul ecuatorului și se răspândesc către poli. Acest fenomen reduce cantitatea de căldură de la soare care trece prin stratosferă.

Milioane de oameni au murit

Acest lucru nu influențează doar dacă ar trebui să îți pui un pulover sau nu; are efecte profunde asupra ecosistemului. În urma erupției Tambora, temperaturile scăzute au dus la reducerea precipitațiilor, la eșecuri ale recoltelor și la foamete în multe părți ale lumii, scrie History.

Este dificil de estimat câți oameni au murit din cauza condițiilor de foamete, dar „probabil că numărul deceselor este de aproximativ un milion de oameni, cel puțin, în anii de după. Dacă luăm în considerare faptul că Tambora a declanșat o pandemie globală de holeră… atunci numărul deceselor ajunge la zeci de milioane”, spune Wood.

Vă recomandăm să citiți și:

„Noul El Niño”, descoperit la sud de ecuator

O adevărată „mină de aur”: 800 de tipuri de grâu ar putea salva lumea

Cum implementează Germania sistemul de reciclare a ambalajelor

Poluarea luminoasă ademenește peștii mici în plasa prădătorilor