Pungile din plastic, dezastru climatic. Cum vrea Australia să le recicleze?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Australia produce mai multe deșeuri de plastic de unică folosință pe cap de locuitor decât orice altă țară, cu excepția Singapore, conform unui raport al Fundației Minderoo. Iar consumul nostru de plastic este tot mai ridicat: a crescut cu 60%, de la aproximativ 92 kg pe persoană în 2000 la 148 kg pe persoană în 2020-21.

Plasticele moi – cele care pot fi strânse într-o minge – sunt aproape întotdeauna de unică folosință.

În plus, cel mai recent Plastic Waste Makers Index a constatat că, în ciuda campaniilor masive de sensibilizare a consumatorilor și a reglementărilor, există acum mai mult plastic de unică folosință în circulație la nivel mondial decât oricând – 6 milioane de tone generate în 2021, comparativ cu 2019 – și este încă aproape în întregime fabricat din materii prime „virgine” pe bază de combustibili fosili, potrivit The Guardian.

Plasticul, dezastru climatic

Realitatea dură este că reciclarea plasticului nu reușește să se dezvolte nici pe departe suficient de rapid și rămâne o activitate sporadică în sectorul maselor plastice.

Dincolo de daunele aduse mediului și faunei sălbatice, plasticul este, de asemenea, un dezastru climatic. Emisiile de gaze cu efect de seră de tip 1, 2 și 3 generate de materialele plastice de unică folosință în 2021 au fost echivalente cu 450 de milioane de tone de dioxid de carbon – mai mult decât emisiile totale ale Regatului Unit.

Pungi de pâine, pachete de paste făinoase și orez, plase și ambalaje pentru fructe și legume, ambalaje pentru biscuiți, pungi de plastic fără sfârșit: materialele plastice moi sunt omniprezente, iar mediul se sufocă.

Mulți consumatori se întreabă la cine să apeleze pentru a recicla eficient materialele plastice moi. Dar adevăratul elefant din cameră se referă la cum putem scăpa de dependența noastră de plastic o dată pentru totdeauna?

Aceste materiale plastice sunt greu de sortat în mod corespunzător și dificil de prelucrat fără a bloca utilajele. Acest lucru se datorează faptului că nu a existat niciodată o modalitate eficientă de reciclare la scară largă a ambalajelor din plastic moale postconsum (PCSPP) în Australia.

Plasticul moale, inamic dur

Problema este că PCSPP sunt frecvent contaminate și adesea fabricate din diferite tipuri de plastic care nu sunt ușor de prelucrat. În consecință, multe persoane din industria reciclării consideră PCSPP drept un contaminant și nu încearcă deloc să îl recicleze.

Vestea bună este că există câteva companii și organizații australiene care lucrează la soluții. În Melbourne, un grupul operativ a implementat containere de reciclare a materialelor plastice moi în magazinele mari, de unde vor fi preluate pentru a fi transportate la partenerii locali de reciclare.

De asemenea, o altă companie australiană, Curby, oferă opțiuni de reciclare la marginea trotuarelor unor consilii regionale și dezvoltă o soluție completă pentru colectarea plasticului moale, inclusiv o nouă instalație de prelucrare.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Curby, Annika Stott, concentrarea pe reducerea și prevenirea deșeurilor din plastic la sursă rămâne o componentă crucială pentru abordarea crizei deșeurilor.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Tehnologia ieftină care poate detecta particulele de plastic din mâncare

A fost creat „plasticul viu”, care se autodistruge imediat ce este aruncat

Sticlele de plastic emit substanțe toxice atunci când sunt expuse la lumina Soarelui

Norvegia ar putea conduce lupta împotriva poluării cu plastic