Cum sunt afectate balenele de poluarea fonică?

Din momentul în care biologul Heike Vester apasă pe butonul de play, sunetul fiordului umple camera. Mai întâi vine zgomotul constant și constant al motorului unei bărci.

Apoi, la fiecare opt secunde, ca o tobă de bas, vine explozia tunurilor seismice cu aer comprimat – explozii extrem de puternice folosite în explorarea petrolului și a gazelor care pot parcurge distanțe mari sub apă. În cele din urmă, sunt vocalizele balenelor.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

„Aici, avem balene și tunuri seismice”, spune Vester. În timpul redării unei alte înregistrări, ea evidențiază sunetul angrenajelor unei ambarcațiuni turistice în timp ce urmărește un grup de orci care se hrănesc, potrivit The Guardian.

Din cauza zgomotului, balenele nu se pot hrăni

Brusc, pe măsură ce sunetul motorului devine copleșitor de puternic, strigătele balenelor devin aproape insesizabile.

„Le afectează cu adevărat hrănirea. De îndată ce se aude zgomotul unei bărci, ele nu se mai pot hrăni. Cei care vin să observe balene ar trebui să fie conștienți de acest lucru”, spune ea.

În fiecare an, din aprilie până în octombrie, ori de câte ori vremea permite, dr. Heike stă ore în șir într-o barcă mică, cu căștile pe urechi, ascultând ce captează hidrofonul ei la 20 de metri sub suprafață.

Fjordul, care este străbătut de Curentul Golfului care vine din Scoția, este vizitat de orci, balene minke, balene cu cocoașă și balene pilot cu aripioare lungi. Balenele albastre au revenit recent.

Dar poluarea fonică le amenință acum. Aceasta provine de la navele de croazieră și de la ambarcațiunile turistice (dintre care multe nu-și opresc motoarele nici măcar atunci când observă balenele), de la navele de marfă, de la explorarea petrolului și a gazelor și de la armată.

Spre deosebire de majoritatea oamenilor, în întunericul oceanului, balenele și delfinii „văd” cu ajutorul sunetului. Este ca și cum ai intra într-o cameră întunecată și ai scana camera cu o lanternă, spune ea, doar pentru ca cineva să aprindă brusc o lumină mare.

Sunetul, parte din ipoteza privind motivele eșuării balenelor

„Ești orbit. Și așa se întâmplă și cu balenele cu zgomot – sunt orbite. Nu este doar o mascare a comunicării. Le orbește și organul senzorial care le permite să vadă sub apă”, spune Heike.

Există o serie de cercetări care au analizat impactul zgomotelor puternice asupra vieții marine, în special asupra balenelor. Un studiu efectuat în 2022 a arătat că cele deranjate și-au schimbat comportamentul într-un mod care le-ar putea afecta capacitatea de a se hrăni.

S-a subliniat, de asemenea, ipoteza ca sunetele subacvatice produse de om să fie un factor care contribuie la eșuarea în masă a balenelor, precum cea din Scoția din iulie, când 77 de balene pilot au murit pe o plajă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Balenele pot trăi de două ori mai mult decât se credea, au descoperit oamenii de știință

Un exemplar din cea mai rară specie de balene din lume a fost disecat în premieră mondială

Zeci de balene eșuate pe o plajă din Noua Zeelandă, salvate de localnici și autorități

Balenele ucigașe vânează și mănâncă rechini în Golful California, au descoperit cercetătorii