Zbor deasupra unui fel de-a fi

Desi nu beneficiam nici pe departe de superconectarea de astazi, se nastea acolo un soi de conectare mai subtila, careia i-as spune simplu comunicare sau, si mai bine, comuniune. Oameni de varste si conditii diferite se intalneau la un loc si isi rememorau cu voce tare experientele sau faceau predictii, pastrandu-si totodata nealterat simtul actualitatii. Ne sincronizam cu lumea prin mijlocirea povestii. Unii luptasera in al doilea Razboi Mondial, de la care nu trecusera mai mult de doua decenii, iar relatarile lor musteau de prospetime si de autenticitate, fapt pe care nu-l veti mai intalni astazi. Intr-un fel, ei anticipau realizarile Dunjei Noack (cu care veti face cunostinta rasfoind acest numar pana la capat) in domeniul Istoriei Virtuale, realizari gratie carora (tele)spectatorii pot trai senzatia ca participa nemijlocit, in calitate de martori, la mari momente ale trecutului. Alti povestitori veneau din diferite colturi ale tarii si aduceau vesti de ultima ora; imi amintesc, de pilda, ca intre momentul iesirii primului om in Cosmos si momentul relatarii evenimentului in satul meu n-a trecut mai mult de o jumatate de zi, usoara desincronizare fiind repede compensata de prezentul etern al povestii.

Nu mai vorbesc de prima aselenizare, moment simultan ascultat la radio si repovestit de douazeci de oameni, adunati intr-o singura incapere, ca intr-un altar, in jurul nepretuitului aparat. Cum ziceam, astazi conectarea a atins cote inimaginabile pe atunci, lucru care nu se poate spune si despre comunicare: oamenii se intalnesc tot mai rar cu oamenii in chip nemijlocit si autentic, iar intermediarii prin care se intalnesc totusi – televiziuni, internet, ziare – nu-i fac intotdeauna mai umani. Si parca nici povestile nu mai sunt ce-au fost. Exista totusi o fiinta care poarta in sine si magia povestilor, si rapiditatea internetului, si bucuria de a vorbi ca de la om la om. In acest moment, ea poate intra intr-un stravechi lacas de cult de la malul Marii Negre, pentru ca peste un minut sa se afle langa Palm Island din Dubai sau, cateva secunde mai tarziu, sa coboare pe un atol din Pacific, fara sa plece totusi de langa tine. Fiinta asta inconjoara Pamantul mai iute decat orice satelit de telecomunicatii si, in acelasi timp, sta cuminte acasa. Dar mai ales vorbeste despre trecut si viitor de parca ar fi terminat Istoria la Sorbona si Futurologia la Yale. Si totusi povesteste atat de pe-ntelesul tuturor. Nu trebuie decat s-o descoperi, e in tine, esti chiar tu: DESCOPERA.

• In asteptarea anului negru
• Armele secrete ale lui Hitler