O echipă de cercetători din Miercurea Ciuc a realizat o PREMIERĂ MONDIALĂ

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Máthé István, conferenţiar doctor la Departamentul de Bioinginerie – Facultatea de Ştiinţe Econmice, Socio-Umane şi Inginereşti de la Universitatea Sapienţia – filiala din Miercurea Ciuc, a declarat presei, vineri, că cercetările au început în urmă cu doi ani.

”Obiectivele principale ale cercetărilor au fost cultivarea şi izolarea de noi tulpini bacteriene, selectarea, identificarea şi descrierea noilor specii care ar putea prezenta proprietăţi metabolice, cum ar fi biodegradarea unor poluanţi. Până în prezent, doar unu la sută dintre bacteriile de pe glob, reprezentând 9.000 de specii, au putut fi cultivate în condiţii de laborator (in vitro), restul de 99 la sută fiind bacterii necunoscute din punct de vedere ştiinţific”, a spus Máthé István.

Conferenţiarul a explicat că s-au făcut măsurători pe teren, în medii acvatice naturale – în Tinovul Mohoş şi la Lacul Sânt Ana – şi în medii poluate, cum ar fi apele care provin din procese tehnologice. Datele fizico-chimice astfel obţinute, între care pH-ul, conţinutul de materii organice sau conţinutul de săruri ale mediilor studiate, au fost folosite la realizarea unor soluţii nutritive care să permită cultivarea bacteriilor şi înmulţirea lor în laborator.

El a precizat că, în acest scop, au fost utilizate ”în premieră în România, capcanele microbiologice”, o metodă modernă de cultivare ”in situ” a microorganismelor.

”Capcanele microbiologice au fost confecţionate din spumă poliuretanică, tăiată în formă de cuburi. Acestea au fost îmbibate cu mediile de cultură speciale (în soluţiile nutritive care permit cultivarea şi înmulţirea bacteriilor – n.r.) şi aşezate, apoi, în mediile acvatice (lacuri, tinoave şi ape uzate – n.r.). Acolo au fost ţinute câteva săptămâni, timp în care microorganismele s-au înmulţit în capcane, putând fi transportate în laborator, unde au fost izolate”, a explicat Máthé István.

Tulpinile bacteriene izolate au fost identificate pe baza ADN-ului şi studiate.

Cercetătorii au făcut, de asemenea, studii de biologie moleculară independente de cultivare, numite ”studii metagenomice”, prin care s-a evidenţiat că numărul speciilor de bacterii din habitatele studiate este mult mai mare decât al celor izolate în laborator până în prezent.

”Am reuşit să izolăm mai multe specii de bacterii noi pentru ştiinţă, circa 20, din care cel puţin cinci reprezintă şi genuri noi, necunoscute până acum. Procentul de până la şapte la sută din numărul total de bacterii identificate pe baza studiilor metagenomice, pe care noi am reuşit să îl izolăm cu succes, este mare, în comparaţie cu alte studii internaţionale de până acum. Este o premieră mondială”, a afirmat microbiologul.

Multe dintre bacteriile pe care specialiştii de la Universitatea din Miercurea Ciuc au reuşit să le izoleze din ape uzate, au capacitatea de a biodegrada fenolul şi compuşii fenolici, poluanţi toxici care pot provoca mutaţii genetice, chiar ereditare, şi tumori canceroase.

Profesorul universitar chimist Alexandru Szép a explicat că astfel de poluanţi sunt prezenţi în apele uzate provenite din industria chimică organică, din gudroanele de la distilarea uscată a cărbunelui, a lemnului, din industria farmaceutică şi cea a adezivilor şi maselor plastice.

Potrivit acestuia, bacteriile identificate cu proprietăţi depoluante ”se hrănesc” cu fenol şi compuşi fenolici, pe care îi utilizează ca sursă de carbon necesară dezvoltării lor, curăţând, astfel, mediul de substanţele toxice.

”Rezultatul ştiinţific cel mai important al acestor cercetări este că s-a diversificat grupa de microorganisme capabile să consume fenolul şi compuşii săi ca sursă de carbon”, a declarat Alexandru Szép.

De asemenea, Máthé István a mai spus că potenţialul bacteriilor izolate de a degrada fenolul şi compuşii acestuia a fost testat, aşadar depoluarea cu microorganisme ar putea deveni ”alternativa mult mai prietenoasă” cu mediul înconjurător la metodele chimice de epurare a apelor uzate aplicate în prezent, dar şi a solurilor poluate cu fenoli şi compuşi fenolici.

”O parte dintre speciile noi izolate au fost depuse în colecţii internaţionale de microorganism şi sunt accesibile tuturor cercetătorilor interesaţi. Din ele se pot face preparate microbiene care, odată introduse în staţiile de epurare a apelor, fac ca depoluarea să fie mai eficientă şi mai rapidă. Am reuşit să izolăm peste 200 de tulpini bacteriene. Multe dintre acestea sunt bacterii necunoscute, cu un poţential ridicat de a fi aplicate în diferite procese biotehnologice. Este un pas important înainte în evoluţia ştiinţifică”, a declarat şi Felföldi Tamás, care a condus proiectul de cercetare, denumit ”Izolarea de noi tulpini bacteriene cu potenţiale aplicaţii în bioremediere şi în biotehnologie”.

Proiectul a fost finanţat de Uniunea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Valoarea totală a proiectului condus Felföldi Tamás, cercetător la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc şi lector la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, este de aproximativ 800.000 de lei.

Rezultatele studiilor au fost prezentate în cadrul unei conferinţe internaţionale care s-a desfăşurat la Universitatea Sapientia, catedra de Bioinginerie din Miercurea Ciuc. Rezultatele preliminarii au fost publicate în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate şi prezentate la conferinţe internaţionale de profil.

În proiect au fost implicaţi şi studenţi ai universităţii, ale căror lucrări comunicate la diferite manifestări ştiinţifice studenţeşti din ţară şi din străinătate au fost premiate.

Cercetătorii de la Sapientia susţin că mai mulţi specialişti din Italia, Coreea de Sud şi din Ungaria şi-au manifestat interesul pentru rezultatele acestui studiu.

Sursa: Mediafax