Secretul dezvoltării rapide a malariei în organism, descoperit de cercetători

Potrivit cercetătorilor britanici, anumite molecule de proteine, denumite cicline, determină celulele să se dividă cu rapiditate în parazitul malariei. Studiul, realizat de o echipă de la Universitatea Nottingham, ar putea duce la dezvoltarea unor noi tratamente contra acestei boli.

Malaria cauzează aproape o jumătate de milion de decese în fiecare an.

• De ce uleiul de măsline extravirgin este atât de bun pentru creier?
• Este adevărat că dacă îți pui limba pe un stâlp metalic înghețat, vei rămâne lipit?

Ciclinele sunt unele dintre cele mai importante molecule de proteine de care are nevoie procesul de diviziune celulară.

Ele au fost studiate pe oameni, drojdii şi plante, dar, până la acest studiu, cercetătorii cunoşteau puţine lucruri despre ciclinele din parazitul malariei şi despre felul în care ele influenţează dezvoltarea celulară.

Studiul, coordonat de Magali Roques şi publicat în revista PLoS Pathogens, a reuşit să clasifice numărul şi tipurile de cicline prezente în paraziţii malariei.

Bill Wickstead, cercetător la School of Life Science din cadrul Universităţii Nottingham, a identificat trei tipuri diferite de gene aferente ciclinelor în parazitul malariei.

Este un număr mult mai mic decât cel aferent ciclinelor prezente în organismul uman – totodată, mult mai mic în comparaţie cu ciclinele din alte organisme – şi, potrivit autorilor studiului, acele gene cauzează „un tip interesant de diviziune celulară”.

Profesorul Rita Twari a realizat apoi o analiză în profunzime a ciclinelor din paraziţii malariei, încercând să afle mai multe informaţii despre acţiunile lor şi despre cauzele acelor acţiuni.

Astfel, cercetătorii au aflat că acele cicline din paraziţii malariei au determinat celulele să se dividă foarte repede, contribuind la răspândirea lor foarte rapidă în fluxul sangvin.

Descoperirea cauzelor acestui proces ar putea să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine felul în care paraziţii malariei prosperă în organismele ţânţarilor şi ale gazdelor umane. De asemenea, cercetătorii ar putea să dezvolte în acest fel noi medicamente.

Sursa: Mediafax