O mutaţie a genelor noastre este responsabilă de rezistenţa la alcool. Cât de periculoasă poate fi ea

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Răspunsul a fost dat de cercetătorii finlandezi, care au identificat o mutaţie la nivelul genelor, responsabilă pentru comportamentul nostru, în momentul în care ne ademenesc licorile bahice.

Dr. Roope Tikkanen, împreună cu colegii săi din cadrul Universităţii din Helsinki, au descoperit o mutaţie la nivelul unei gene a receptorului de serotonină 2B, responsabilă de comportamentul nostru agresiv.

• Cel mai comun tip de planetă din galaxie s-ar putea să nu semene deloc cu Pământul
• Psihologii explică de ce oamenii simt nevoia să se filmeze și să-și facă poze în continuu

Chiar şi aşa, se cunosc puţine informaţii despre acest receptor, despre care se crede că este asociat cu o stare de nelinişte, întâlnită îndeosebi în cazul persoanelor cu deficienţe mintale.

„Rezultatele cercetărilor noastre au arătat că persoanele ale căror gene suferă de o astfel de mutaţie, au un comportament coleric, chiar dacă nu consumă alcool. Astfel de indivizi îşi pot controla mai greu comportamentul şi sunt predispuşi la boli care afectează sistemul nervos”, a declarat Dr. Tikkanen.

Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat informaţii privind dependenţa de alcool a anumitor persoane, dar şi impactul pe care îl au efectele secundare ale acestui viciu asupra persoanelor cu care dependentul intră în contact. Rezultale sunt îngrijorătoare, cel puţin la nivelul populaţiei finlandeze, din rândul căreia au fost aleşi subiecţii. Astfel, s-a dovedit că 2,2% din totalul locuitorilor Finlandei sunt purtătorii acestei mutaţii, ceea ce înseamnă că peste 100.000 de oameni sunt afectaţi.

În încercarea de a diminua problemele legate de activitatea receptorului 2B, specialiştii finlandezi propun organizarea unor campanii privind monitorizarea consumului de alcool. Pe de altă parte, aceştia sunt de părere că efectele generate de consumul excesiv pot fi diminuate prin şedinţe de psihoterapie sau medicamentaţie.

Sursa: Mail Online