Renunţarea la mâncarea tradiţională a fost urmată de apariţia acestei boli. Avertismentul unui important specialist

„Viaţa modernă a adus cu ea şi schimbarea stilului alimentar. Dar organismul nu se obişnuieşte peste noapte cu o nouă alimentaţie, mai condimentată, mai piperată, cu sosuri diverse sau altele, de aici şi creşterea suferinţelor digestive. Mai mult de o treime din cancerele din om sunt pe tubul digestiv. Vorbim de cancer de colon şi rect, dar şi de stomac, ficat, pancreas, esofag, adică toate segmentele tubului digestiv şi anexele tubului digestiv – ficat şi pancres”, a declarat Mircea Beuran, şeful Secţie chirurgie II la Spitalul Floreasca.

 

Potrivit medicului, „tot ce mâncăm şi bem introducem în acest tub digestiv care, probabil, nu mai are componentele chimice necesare ca arderile care se produc în timpul metabolismului să poată fi evacuate fără elemente intermediare care sunt nocive şi care pot dezvolta boala oncologică”.

 

„Sigur, trebuie să atenţionez totuşi, că o cauză către gastruită, ulcer, cancer poate fi o bacterie Helicobacter pilori, care menţine o inflamaţie a zonei. 85 la sută din populaţia globului are această bacterie. (…)Important: să mâncăm foarte bine dimineaţa, apoi ceva mai puţin la prânz, iar seara să o dăm duşmanilor”, a mai adaugat Beuran.

 

 

Totuşi el a apreciat că au fost făcute progrese importante în depistarea cancerului.

 

„Progrese în depistarea cancerului sunt tot mai vizibile. S-a dezvoltat endoscopia atât ca diagnostic, cât şi ca tratament. Făcând genomul uman, putem avea harta genetică a noastră şi să aflăm mult mai de timpuriu ce potenţial de boală avem în noi şi care ar fi gestul profilactic ca să nu trecem prin evoluţia bolii”, a arătat medicul.

 

România nu are însă un sistem de screening, ceea ce a dus la creşterea frecvenţei cancerelor digestive, a atras el atenţia.

 

Beuran semnează, alături de medicul oncolog Alexandru Irimie şi gastroenterologul Mircea Grigorescu, cel de-al treilea volum al „Tratatului de Oncologie Digestivă”, după cele apărute în 2013 şi 2014.

 

Pentru realizarea volumului, premiat de Academia Română, cei trei autori coordonatori au colaborat cu toate specializările implicate în patologia oncologică digestivă – gastroenterologi, radiologi, oncologi, geneticieni, anatomopatologi, chirurgi – şi cu profesionişti din cercetare.

 

„Fiecare segment anatomic al tubului digestiv este analizat şi din punctul de vedere al modificărilor genetice, ceea ce reprezintă un alt punct forte al lucrării. În al doilea rând, sunt abordate toate metodele folosite pentru investigarea imagistică, de la ecografia super performantă, CT, RMN, angiograf, scintigraf etc., până la PET-scan, care este util în unele forme de cancer, dar nerecomandabil în alte forme de cancer. De asemenea, sunt abordate noutăţile din oncologia digestivă: chimioterapia, radioterapia, alte tipuri de terapii oncologice, nanoterapii”, a explicat Beuran.

 

Fiecare capitol al tratatului are şi un capitol consacrat profilaxiei.

 

Sursa: Mediafax