Cum a ajutat ştiinţa cutremurelor la detectarea celui mai recent test al armelor nucleare din Coreea de Nord

Utilizarea ”expertizei seismologice” pentru detectarea şi identificarea testelor nucleare datează de la începuturile producerii armelor nucleare, informează Science Alert. În 1946, Statele Unite ale Americii au realizat primele teste subacvatice ale unei bombe nucleare în zona Bikini Atoll din Oceanul Pacific. 

Unda de şoc creată de explozie a fost detectată de seismografele din  întreaga lume, astfel cercetătorii au realizat că pot utiliza seismologia pentru a monitoriza astfel de teste. În 1963, în plin Război Rece, testele nucleare au început să fie efectuate în subteran. În această fază undele seismului erau mai greu de detectat, deoarece acestea se propagau pe o distanţă mult mai mare. 

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

Astfel, pentru a putea monitoriza testele nucleare realizate în subteran, cercetătorii au dezvoltat seismografe mult mai sensibile, pe o rază de câţiva kilometri fiind instalate mai multe astfel de instrumente. În 1996 a fost redactat Tratatul pentru Interzicerea Totală a Experienţelor Nucleare (CTBT) pe care l-au semnat ţările ce îşi doreau interzicerea tuturor tipurilor de explozibili nucleari. Pentru a întări acest tratat organizaţia a stabilit un Sistem de Monitorizare Internaţional compus din 50 de seismografe care pot detectate testele nuclare de pe întreaga planetă. 

Cum funcţionează seismografele?

Orice tip de cutremur sau explozie produce o undă de şoc care se propagă pe Pământ şi poate fi detectată de seismografe. Cele mai rapide unde sunt denumite ”unde primare,” urmate de undele secundare care se propagă la adâncimi mari de-a lungul planetei. Seismografele utilizează diferenţele de timp ale apariţiei fiecărui tip de undă pentru a putea face deosebirea între un cutremur cu origini  naturale sau unul provocat de o explozie. De asemenea, poate detecta sursa, cât şi magnitudinea cutremurului. 

Unda de şoc captată de seismografe în prezent are ca sursă o explozie, însă cercetătorii nu ştiu cu siguranţă dacă aceasta a fost provocată de arme nucleare sau convenţionale.  Însă magnitudinea înregistrată este asemănătoare cu cea produsă de testele anterioare ale Coreei de Nord. Ultima explozie este considerată mult mai puternică decât cea provocată de testele din septembrie 2016. Conform centrului de seismologie din Norvegia, NORSAR, explozia este estimată ca având echivalentul a 120 de kilotone de TNT. În comparaţie, bombele lansate asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki în 1945 au provocat o explozie de aproximativ 20 de kilotone. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: