Pentru prima dată, astronomii au observat naşterea unei Mari Pete Negre pe Neptun. ”A fost o surpriză”

În 2015, savanţii au observat nori albi strălucitori care se formau într-un anumit loc în atmosfera lui Neptun. În 2018, o furtună întunecată la fel de mare cât Pământul a apărut în aceeaşi zonă, conform anunţul făcut de astronomi pe 25 martie într-un articol publicat în Geophysical Research Letters.

„Am fost atât de ocupaţi să monitorizăm furtuna mai mică din 2015 că nu ne-am aşteptat să vedem una mai mare atât de curând”, a precizat Amy Simon, autorul principal al studiului de la Goddard Space Flight Center din Greenbelt, Maryland.

• Cercetătorii au urmărit, în timp real, formarea inimii într-un embrion viu
• Studiu alarmant: Mâncarea pentru bebeluși, prea bogată în zahăr și săracă în nutrienți

Descoperirea duce la numărul total de Mari Pete Negre în atmosfera lui Neptun la şase. Primele două au fost detectate de sonda Voyager 2 în timpul survolării din august 1989, care a oferit prima observaţie de aproape a gigantului de gheaţă. Hubble a descoperit restul de patru pete, scrie Space.

Acestea din urmă au fost cheia în caracterizarea furtunilor extraterestre dramatice. Spre exemplu, imaginile realizate de telescopul spaţial în 1994 au scos la iveală că cele două văzute de Voyager 2 s-au disipat, ceea ce a scos la iveală că Marile Pete Negre nu durează foarte mult, cel puţin după standardele unei planete gigantice.

„A fost cu siguranţă o surpriză. Ne-am obişnuit să ne uităm la Marea Pată Roşie a lui Jupiter, care durează probabil de mai mult de 100 de ani”, a adăugat Simon.

Marea Pată Roşie, care a fost observat în mod continuu din 1830 până astăzi, este limitată la o latitudine. Dar Marile Pete Negre din atmosfera lui Neptun se plimbă mult mai liber înainte de a fi dezintegrate de vânturile de altitudine mare.

Observarea naşterii unui astfel de fenomen aruncă o nouă lumină asupra acestor trăsături misterioase. Spre exemplu, asocierea dintre o furtună nou-apărută şi acei nori albi, care sunt compuşi din metan îngheţat, sugerează că petele  iau naştere undeva mai adânc în atmosfera lui Neptun decât s-a crezut anterior. Norii de metan plutesc probabil pe deasupra Marilor Pete Negre în acelaşi mod în care norii lenticulari trec peste munţii înalţi de pe Pământ.

Neptun încă deţine multe secrete

De asemenea, tot pe 25 martie a fost publicat un alt studiu în Astronomical Journal de aceeaşi echipă de cercetători compusă şi din Michael Wong şi Andrew Hsu de la University of California, Berkeley. Aceştia au folosit observaţiile de la Hubble pentru a estima frecvenţa apariţiei Marilor Pete Negre.

Astfel de furtuni apar o dată la 4-6 ani, iar fiecare are o durată de circa 2 ani, deşi unele pete pot atinge şi 6 ani. 

Mai sunt multe de ştiut despre Marile Pete Negre, precum vitezele vânturilor. Viitoarele observaţii ale telescopului spaţial şi alte analize pot ajuta la dezlegarea acestor mistere. 

„Nu am măsurat niciodată în mod direct vânturile din vârtejurle întunecate ale lui Neptun, dar estimăm că vitezele vânturilor ating 100 de petri pe secundă (360 km/h), destul de similare cu cele din Marea Pată Roşie a lui Jupiter”, a precizat Wong.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Planetele Sistemului Solar ar putea gazdui oceane de diamante

Hubble scoate la iveală furtunile masive de pe Uranus şi Neptun – FOTO

Un telescop de pe Terra a putut obţine o imagine mai clară a lui Neptun chiar şi decât telescopul spaţial Hubble – FOTO

Furtuna imensă de pe Neptun a început să se micşoreze