Descoperirea unei perechi gaură neagră-stea deschide perspectiva găsirii unor noi găuri negre

Cercetătorii de la Universitatea Ohio au descoperit o pereche formată dintr-o gaură neagră şi o stea care ar putea deschide perspectiva descoperirii unor noi găuri negre, notează Space.

În mod obişnuit, perechile formate dintr-o gaură neagră şi o stea pot fi observat cu ajutorul emisiilor de raze X pe care o gaură neagră care se hrănăşte din vecina sa le emite. Totuşi, după cum au constatat oamenii de ştiinţă, există unele cazuri în care distanţa dintre cei doi vecini este prea mare pentru ca materialul stelei să fie absorbit în discul de acreţie al unei găuri negre, descoperirea acestor găuri devenind o chestiune de noroc şi nu un rezultat al unei metode ştiinţifice riguroase.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

În cadrul acestui studiu, oamenii de ştiinţă au realizat o serie de observaţii asupra a ceea ce s-a dovedit a fi un sistem binar, format din steaua masivă 2MASS J05215658+4359220 şi o gaură neagră cu o masă redusă, explică autorul principal Todd Thompson, de la Departamentul de Astronomie al Universităţii Ohio. 

Pentru a identifica respectiva gaură neagră, cercetătorii au trebuit să creeze o nouă metodă, aceasta a folosit analizele spectrometrice de la 100.000 de stele, combinand datele obţinute de către  All-Sky Automated Survey for Supernovae (ASAS-SN) şi Sloan Digital Sky Survey. Prin studierea variaţiile lungimilor de undă a luminii provenite de la stele, oamenii de ştiinţă au identificat steaua 2MASS J05215658+4359220, aceasta prezentând variaţii, indiciu pentru prezenţa unui vecin în proximitatea acesteia.

Atunci când au analizat sistemul mai deaproape, oamenii de ştiinţă au descoperit că vecinul stelei masive avea o aproximativ 3,3 mase solare, corespunzând unei găuri negre cu dimensiuni reduse.

Studiul A noninteracting low-mass black hole–giant star binary system a fost publicat în jurnalul Science.

Citeşte şi: