Genele neanderthalienilor sunt mai comune în ADN-ul europenilor şi al africanilor decât se credea anterior

Evoluţia speciei noastre a fost determinată într-o măsură de competiţie pe care am avut-o cu celelalte specii umane; de-a lungul timpului, studiile au arătat că deşi ceilalţi hominizi au dispărut, o parte din ADN-ul nostru păstrează unele dintre genele acestora. Una dintre aceste specii este Homo neanderthalensis (omul de Neanderthal), iar conform unui studiu recent, proporţia de ADN a acestei gene care a fost transmisă oamenilor moderni din Europa şi Africa este mai mare faţă de cât sugereau studiile anterioare, notează Phys.

„Studiul nostru este semnificativ deoarece oferă informaţii noi şi importante asupra istoriei umane şi a modelelor strămoşilor neanderthali în populaţii globale diverse”, explică Joshua Akey, autor al studiului şi cercetător al Universităţii Princeton „Rezultatele noastre rafinează catalogarea regiunilor genomice în care secvenţele de neanderthalienei au fost dăunătoare sau avantajoase şi demonstrează că rămăşiţele genomului neanderthalienilor supravieţuiesc în fiecare populaţie umană modernă studiată până în prezent”, mai adaugă acesta.

• Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
• Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai…

O serie de studii anterioare au demonstrat faptul că populaţiile din estul Asiei au cu aproximativ 20% mai mulţi strămoşi neanderthalieni în comparaţie cu europenii. Acest studiu pune la îndoială aceste concluzii, argumentând faptul că metodologia folosită viciază rezultatele şi asta deoarece comparaţia este realizată cu populaţiile din Africa, despre care se presupune că nu ar avea în descendenţa lor strămoşi neanderthalieni.

În cadrul acestui studiu, Joshua Akey a propus o nouă metodologie care nu foloseşte comparaţia cu populaţiile moderne şi foloseşte analiza statistică pentru a identifica probabilitatea ca genotipul unei persoane să fie identic cu un genom arhaic, considerat punct de referinţă.

Primele dovezi ale urmelor descendenţei neanderthaliene

Folosind aceste metode statistice asupra informaţiilor genetice colectate din arii geografice diverse de către 1000 Genomes Project pe care le-au comparat cu genomul neanderthalienilor din Altai, cercetătorii au identificat pentru prima dată urme ale descendenţei neanderthaliene în populaţiile din Africa, aproximativ 0,3% din genom.

În ceea ce priveşte diferenţa dintre populaţia din estul Asiei şi Europa, analiza a redus diferenţa proporţiei de gene provenite de la Homo neanderthalensis, de la 20% la doar 8%. „Acest lucru sugerează că cea mai mare parte a strămoşilor neanderthali pe care îi au indivizii astăzi poate fi urmărită până la un eveniment comun de hibridizare care implică populaţia strămoşească tuturor non-africanilor, care apare la scurt timp după diseminarea în afara Africii”, explică dr. Akey.

„Mă uimeşte faptul că deseori conceptualizăm istoria umană în termeni foarte simpli”, a declarat Akey. „De exemplu, de multe ori ne imaginăm că a existat o singură migraţie în afara Africii, care s-a întâmplat cu 60.000 – 80.000 de ani în urmă, care a dus la popularea lumii. Cu toate acestea, rezultatele noastre arată că această istorie a fost mult mai interesantă şi au existat multe valuri de dispersie în afara Africii, unele dintre ele conducând la amestecuri între oamenii moderni şi neanderthalii, pe care îi vedem în genomul tuturor persoanelor vii de azi”, mai adaugă acesta.

Studiul a fost publicat în Cell.

Citeşte şi:

Botwana, locul de origine al oamenilor moderni