O stea pitică albă ”ultramasivă” ar fi putut apărea prin ciocnirea a două stele mai mici

Stelele pitice albe apar atunci când o stea cu o masă medie îşi consumă combustibilul nuclear şi nu mai pot atinge temperaturile necesare fuziunii atomilor de carbon; în viitorul îndepărtat, chiar şi Soarele se va transforma într-o astfel de stea. După cum arată un studiu recent, publicat de către cercetătorii de la Universitatea Warwick, această clasă de stele nu este uniformă, astfel, în timp ce în atmosfera majorităţi piticelor albe prezintă o proporţie redusă de carbon, steaua WDJ0551+4135 prezintă un nivel ridicat al acestui element. De asemenea, oamenii de ştiinţă subliniază şi faptul că această stea are o masă neobişnuit de mare, notează Science Alert.

Oamenii de ştiinţă explică faptul că înainte de a ajunge o pitică albă, o stea trece prin faza de roşie gigantică, în care oxigenul şi carbonul ajung în nucleu, Trecerea timpului şi procesele fac ca straturile superioare să fie eliminate, expunând astfel nucleul. Totuşi, carbonul piticelor albe, în mod obişnuit nu este vizibil. „Această stea a ieşit în evidenţă ca ceva ce nu am mai văzut niciodată. Ne-am aştepta să vedem un strat exterior de hidrogen, uneori amestecat cu heliu, sau doar un amestec de heliu şi carbon”, explică dr. Mark Hollands, fizician. 

• Cercetătorii au descoperit un nou mineral într-un vulcan din Peninsula Kamceatka
• Ciocnirea a două stele neutronice ar fi rezultat în cea mai puternică kilonova observată vreodată

În mod obişnuit, piticele albe nu sunt masive, având aproximativ 0,6 mase soare, totuşi WDJ0551+4135 nu este o stea tipică şi are în jur de 1,14 mase solare, condensate într-un volum care este egal cu două treimi din diametrul Pământului.

Atunci când a luat în calcul şi viteza WDJ0551+4135, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceasta s-a format prin contopirea a două stele pitice obişnuite şi care, cel mai probabil, au fost la început un sistem binar.

Credit foto: University of Warwick/Mark Garlick

„Nu sunt prea mulţi pitice albe acest masive, deşi există mai multe decât te-ai aştepta să vezi, ceea ce presupune că unele dintre ele au fost probabil formate din fuziuni”, explică dr. Hollands. Acesta mai adaugă: „În viitor, vom putea folosi o tehnică numită asteroseismologie pentru a afla despre compoziţia miezului piticelor albe din pulsiunile sale , care ar fi o metodă independentă care confirmă această stea formată dintr-o fuziune”.

Studiul fost publicat în Nature Astronomy.

Citeşte şi: