Are Universul conştiinţă? Unii matematicieni susţin că da

Conştiinţa reprezintă unul dintre subiectele cele mai complicate pe care ştiinţa modernă încearcă să le înţeleagă, una dintre modalităţile prin care se încearcă cunatificarea acesteia este prin Teoria Informaţiei Integrate. Această teorie explică modul în care oamenii pot să combine diferitele componente ale informaţiilor pe care le primesc. Norman H. Anderson, creatorul acestei teorii numeşte acest proces „algebră cognitivă” şi explică faptul că modul în care procesăm informaţiile poate fi transpus în limbaj matematic.

În mod surprinzător, atunci când este aplicată asupra particulelor sau chiar a Universului întreg rezultatele tind să fie surprinzătoare: chiar şi acestea prezintă o formă de conştiinţă, notează Futurism.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

„Acesta ar putea fi începutul unei revoluţii ştiinţifice”, explică Johannes Kleiner, matematician al Centrul de Filosofie Matematică din München.

La baza acestei teorii se află o valoare pe care matematicienii o numesc „phi” şi care este folosită pentru a reprezenta interconectivitatea unui nod, fie aceasta o regiune a creierului, un circuit sau un atom. Astfel cortexul cerebral prezintă o valoare phi ridicată şi asta deoarece este format dintr-o multitudine de neuroni interconectaţi.

Calcularea valorii phi în cazul creierului uman s-a dovedit a fi un proces extrem de anevoios, o serie de studii sugerând faptul că un astfel de proces ar putea dura mai mult decât a existat deja Universul. Totuşi, un studiu din luna februarie a oferit o nouă alternativă, care pare a simplifica acest proces, ceea ce creşte utilitatea acestei teorii pentru o mai bună înţelegere a Universului.

„Cred că matematica ne poate ajuta să înţelegem baza neuronală a conştiinţei în creier şi poate chiar conştiinţa maşinilor, dar inevitabil va lăsa ceva afară: experienţa interioară subiectivă a conştiinţei”, Susan Schneider, cercetătoare a Universităţii Connecticut, Statele Unite ale Americii.

Studiul a fost publicat pe serverul arXiv.

Citeşte şi: