Marte are o crustă mai groasă decât cea a Pământului și o sursă de căldură radioactivă

Crusta lui Marte, stratul planetar cel mai exterior, este mult mai groasă decât crusta Pământului sau chiar decât crusta Lunii.

Acest lucru reiese din cel mai recent studiu care a analizat proprietățile interne ale planetei Marte, folosind datele seismice colectate de sonda InSight de la NASA în cei peste patru ani de activitate.

Cel mai puternic cutremur de pe Marte a fost înregistrat anul trecut, estimat acum la o magnitudine de 4,6 grade. Acesta a trimis unde seismice prin scoarța marțiană și în adâncul planetei. Oamenii de știință au folosit aceste cutremure, care au s-au produs de-a lungul suprafeței marțiene înconjurând planeta de până la trei ori, pentru a calcula cât de groasă este scoarța.

Descoperirile sugerează că grosimea medie a crustei este cuprinsă între 42 și 56 de kilometri.

Crusta marțiană sau stratul planetar cel mai exterior

Cea mai subțire este în interiorul bazinului de impact Isidis, unde are aproximativ 10 kilometri. Provincia Tharsis este locul în care crusta este cea mai groasă, având o grosime de aproximativ 90 de kilometri.

Scoarța terestră are o grosime medie cuprinsă între 21 și 27 de kilometri. Cu cât corpul planetar este mai mic, cu atât crusta este în medie mai groasă, dar Marte are o crustă mai groasă decât cea a Lunii, care a fost determinată de seismometrele misiunii Apollo ca având o grosime cuprinsă între 34 și 43 de kilometri.

„Acest lucru înseamnă că scoarța marțiană este mult mai groasă decât cea a Pământului sau a Lunii”, a declarat Doyeon Kim, geofizician și cercetător științific principal la Institutul de Geofizică al ETH Zurich, într-un comunicat.

„Am fost norocoși să observăm acest cutremur. Pe Pământ, am avea dificultăți în a determina grosimea scoarței terestre folosind aceeași magnitudine a cutremurului care a avut loc pe Marte. Deși Marte este mai mică decât Pământul, aceasta transportă energia seismică mai eficient.”

Scoarța terestră are o grosime medie cuprinsă între 21 și 27 de kilometri

Lucrarea dezvoltă, de asemenea, dihotomia marțiană, problema particulară a suprafeței marțiene care este împărțită aproximativ în două: câmpii vulcanice plate în emisfera nordică și platouri înalte acoperite de cratere de meteoriți în sud, scrie IFL Science.

Una dintre idei a fost că densitatea crustei ar fi diferită, ceea ce ar produce diferențele observate. Dar acest studiu și un altul anterior au arătat că densitatea crustei este aproximativ aceeași pe toată planeta. Crusta din emisfera sudică se întinde pur și simplu mai adânc.

Lucrarea a raportat, de asemenea, materialul radioactiv care încălzește interiorul lui Marte, cum ar fi toriu, uraniu și potasiu. Între 50 și 70 la sută din aceste elemente care produc căldură se găsesc în crusta marțiană. Acest lucru ar putea explica unele dintre sursele cutremurelor marțiene, dacă evenimentele locale de topire continuă să aibă loc și în prezent.

Studiul este publicat în Geophysical Research Letters.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Rămâi cu bine, InSight! Sonda aflată pe Marte nu mai răspunde mesajelor de pe Pământ

Roverul Curiosity al NASA a descoperit o rocă în formă de carte pe suprafața lui Marte

Unul dintre cei mai înalți vulcani de pe Marte ascunde prăpăstii și fisuri uimitoare

Roverul Zhurong al Chinei a găsit dovezi de apă sărată în dunele de pe Marte