O planetă ciudată cu atmosferă „pufoasă”, descoperită la 1.800 de ani-lumină depărtare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O exoplanetă rară, care ar fi trebuit să ajungă doar o rocă goală din cauza radiațiilor intense de la steaua sa gazdă, a dezvoltat în schimb o atmosferă „pufoasă” – cea mai recentă dintr-o serie de descoperiri care îi face pe oamenii de știință să regândească teoriile privind modul în care planetele îmbătrânesc și mor în medii extreme.

Supranumită „Phoenix” pentru capacitatea sa de a supraviețui energiei radiante a stelei sale gigantice roșii, planeta  ilustrează marea diversitate a sistemelor solare și complexitatea evoluției planetare – în special la sfârșitul vieții stelelor.

Descoperirile sunt publicate în The Astronomical Journal.

„Această planetă nu evoluează așa cum am crezut că va evolua, pare să aibă o atmosferă mult mai mare și mai puțin densă decât ne așteptam pentru aceste sisteme”, a declarat Sam Grunblatt, astrofizician la Universitatea Johns Hopkins, care a condus cercetarea.

„Cum a reușit să păstreze această atmosferă în ciuda faptului că se află atât de aproape de o stea gazdă atât de mare este marea întrebare”. Noua planetă face parte dintr-o categorie numită „Neptun fierbinte” și se află la puțin peste 1.800 de ani-lumină depărtare de noi.

„Planeta nu evoluează așa cum am crezut noi”

Denumită oficial TIC365102760 b, cea mai recentă planetă pufoasă este surprinzător de mică, mai veche și mai fierbinte decât credeau oamenii de știință că este posibil. Este de 6,2 ori mai mare decât Pământul, completează o orbită în jurul stelei sale mamă la fiecare 4,2 zile și este de aproximativ 6 ori mai aproape de steaua sa decât este Mercur de Soare.

Din cauza vârstei și a temperaturilor toride ale lui Phoenix, împreună cu densitatea neașteptat de scăzută, procesul de îndepărtare a atmosferei sale trebuie să se fi desfășurat într-un ritm mai lent decât credeau oamenii de știință că este posibil, au concluzionat cercetătorii.

Aceștia au estimat, de asemenea, că planeta este de 60 de ori mai puțin densă decât cel mai dens „Neptun fierbinte” descoperit până în prezent și că nu va supraviețui mai mult de 100 de milioane de ani înainte de a începe să moară, intrând în spirală în steaua sa gigantică.

„Este cea mai mică planetă pe care am găsit-o vreodată în jurul unuia dintre acești giganți roșii și, probabil, cea mai mică planetă cu cea mai mică masă care orbitează în jurul unei stele gigantice roșii pe care am văzut-o vreodată”, a declarat Grunblatt, potrivit EurekAlert.

În miliarde de ani, Soarele se va extinde într-o gigantă roșie

„De aceea arată foarte ciudat. Nu știm de ce mai are încă o atmosferă când alte lumi asemănătoare, care sunt mult mai mici și mult mai dense, par să-și piardă atmosfera în medii mult mai puțin extreme”.

Grunblatt și echipa sa au reușit să obțină astfel de informații prin conceperea unei noi metode de reglare fină a datelor de la satelitul NASA Transiting Exoplanet Survey Satellite.

Telescopul satelitului poate repera planetele de densitate mică, deoarece acestea diminuează luminozitatea stelelor gazdă atunci când trec prin fața lor. Dar echipa lui Grunblatt a filtrat lumina nedorită din imagini și apoi le-a combinat cu măsurători suplimentare de la Observatorul W.M. Keck de pe vulcanul Maunakea din Hawaii, o instalație care urmărește micile oscilații ale stelelor cauzate de planetele care orbitează în jurul lor.

„Descoperirile ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine cum ar putea evolua atmosferele similare cu cea a Pământului”, a declarat Grunblatt. Oamenii de știință prezic că în câteva miliarde de ani Soarele se va extinde într-o stea gigantă roșie care se va umfla și va înghiți Pământul și celelalte planete interioare.

Vă recomandăm să mai citiți și:

De ce se comportă ciudat stelele din centrul Căii Lactee? O echipă de astronomi ar fi rezolvat misterul!

Valuri gigantice de materie întunecată ar putea modifica orbita stelelor

Telescopul Gemini a făcut o descoperire neașteptată despre stelele binare gigantice

Coliziunile dintre stele lasă în urmă supraviețuitori ciudați, au descoperit astronomii