Cum au ajuns pe Pământ elementele de bază ale vieții?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii au folosit amprentele chimice ale zincului din meteoriți pentru a determina originea elementelor volatile de pe Pământ. Rezultatele sugerează că, fără asteroizi „netopiți”, este posibil ca acești compuși să nu fi existat suficient pe Pământ pentru apariția vieții.

Elementele volatile sunt elemente sau compuși care se transformă în vapori la temperaturi relativ scăzute. Acestea includ cele mai comune șase elemente găsite în organismele vii, precum și apa. Zincul găsit în meteoriți are o compoziție unică, care poate fi utilizată pentru a identifica sursele de substanțe volatile de pe Pământ.

Cercetătorii, de la Universitatea Cambridge și Imperial College London, au descoperit anterior că zincul de pe Pământ provine din diferite părți ale Sistemului Solar: aproximativ jumătate provine de dincolo de Jupiter, iar cealaltă jumătate provine de mai aproape de Pământ.

„Una dintre cele mai fundamentale întrebări privind originea vieții este de unde provin materialele de care avem nevoie pentru ca viața să evolueze”, a declarat Dr. Rayssa Martins de la Departamentul de Științe ale Pământului din Cambridge.

„Dacă putem înțelege cum au apărut aceste materiale pe Pământ, ne-ar putea oferi indicii cu privire la modul în care viața a luat naștere aici și cum ar putea apărea în alte locuri.”

Una dintre cele mai importante întrebări privind originea vieții

Planetesimalele sunt principalele componente ale planetelor stâncoase, cum ar fi Pământul. Aceste corpuri mici se formează printr-un proces numit acreție, în care particulele din jurul unei stele tinere încep să se lipească și să formeze corpuri din ce în ce mai mari.

Dar nu toate planete-simale sunt egale. Primele planetesimale care s-au format în Sistemul Solar au fost expuse la niveluri ridicate de radioactivitate, ceea ce le-a determinat să se topească și să își piardă substanțele volatile. Dar unele s-au format după ce aceste surse de radioactivitate au dispărut în cea mai mare parte, ceea ce le-a ajutat să supraviețuiască procesului de topire și să își păstreze mai multe substanțe volatile.

Într-un studiu publicat în revista Science Advances, Martins și colegii săi au analizat diferitele forme de zinc care au ajuns pe Pământ din aceste planete-simale. Cercetătorii au măsurat zincul dintr-un eșantion mare de meteoriți proveniți de la diferite planetesimale și au folosit aceste date pentru a stabili modul în care Pământul și-a obținut zincul, urmărind întreaga perioadă de acreție, care a durat zeci de milioane de ani.

Un instrument vital în căutarea vieții în altă parte a Sistemului Solar

Rezultatele lor arată că, deși aceste planetesimale „topite” au contribuit cu aproximativ 70% din masa totală a Pământului, ele au furnizat doar aproximativ 10% din zinc.

Conform modelului, restul zincului de pe Pământ provine din materiale care nu s-au topit și nu și-au pierdut elementele volatile. Descoperirile lor sugerează că materialele netopite sau „primitive” au fost o sursă esențială de substanțe volatile pentru Pământ, scrie EurekAlert.

„Știm că distanța dintre o planetă și steaua sa este un factor determinant în stabilirea condițiilor necesare pentru ca acea planetă să susțină apă lichidă pe suprafața sa”, a declarat Martins, autorul principal al studiului. „Dar rezultatele noastre arată că nu există nicio garanție că planetele încorporează materialele potrivite pentru a avea suficientă apă și alte substanțe volatile în primul rând – indiferent de starea lor fizică.”

Capacitatea de a urmări elementele prin milioane sau chiar miliarde de ani de evoluție ar putea fi un instrument vital în căutarea vieții în altă parte, cum ar fi pe Marte, sau pe planete din afara Sistemului Solar.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Test de cultură generală. Care este cea mai adâncă groapă de pe Pământ?

Cercetările sugerează că cea mai veche crustă continentală a Pământului se dezintegrează

Avertismentul experților: „Semnele vitale” ale Pământului arată că viitorul omenirii este în pericol

Norii de gaz interstelar ar fi schimbat Pământul acum 7 milioane de ani