O nouă analiză arată cât de importanți au fost dinozaurii pentru ecosistemul Pământului

În cadrul unei colaborări internaționale, cercetătorii de la Universitatea Uppsala (Suedia) au reușit să identifice resturi de alimente nedigerate, plante și prăzi în fecalele fosilizate ale dinozaurilor.

Analiza a sute de probe din fecalele fosilizate oferă indicii despre rolul pe care dinozaurii l-au avut în ecosistem acum aproximativ 200 de milioane de ani.

• Un cercetător a creat vaccinul administrat prin bere
• De ce pisicile miaună mai mult la bărbați decât la femei?

Descoperirile au fost publicate în revista Nature.

„Reconstituirea relațiilor din lanțul trofic din trecut este o adevărată muncă de detectiv. Examinarea alimentației animalelor și interacțiunilor lor cu mediul ne ajută să înțelegem de ce dinozaurii au fost atât de de succes”, afirmă Martin Qvarnström, cercetător la Departamentul de Biologie a Organismului și autor principal al studiului.

O muncă întinsă pe mai multe decenii

Paleontologii de la Universitatea Uppsala, împreună cu cercetători din Norvegia, Polonia și Ungaria, au analizat sute de probe utilizând imagistica avansată cu sincrotron pentru a vizualiza în detaliu părțile interne ascunse ale excrementelor fosilizate, cunoscute sub denumirea de coprolite. Prin identificarea resturilor alimentare nedigerate, a plantelor și a prăzilor, au recreat structura ecosistemelor din perioada în care dinozaurii își începeau ascensiunea.

Studiul s-a concentrat pe o regiune puțin explorată anterior, Bazinul Polonez, situat în Triasicul Târziu, în partea nordică a fostului supercontinent Pangeea. Cercetătorii au construit o imagine cuprinzătoare a ecosistemelor din Triasic și Jurasic (aproximativ 230-200 de milioane de ani în urmă), combinând informațiile din coprolite cu date climatice și alte descoperiri fosile: plante, urme de mușcături, vomă, amprente și oase.

„Materialul de cercetare a fost colectat pe o perioadă de 25 de ani. Ne-au trebuit mulți ani pentru a pune cap la cap totul și a obține o imagine coerentă. Cercetarea noastră este inovatoare deoarece am ales să înțelegem biologia primilor dinozauri bazându-ne pe preferințele lor alimentare. Pe parcurs, am făcut multe descoperiri surprinzătoare”, spune Grzegorz Niedźwiedzki, cercetător la Departamentul de Biologie a Organismului și autor al studiului.

Ce ne spun fecalele fosilizate despre dinozauri?

Coprolitele conțineau resturi de pești, insecte, animale mai mari și plante, unele dintre acestea fiind excepțional de bine conservate, inclusiv gândaci mici și pești aproape compleți. Alte coprolite conțineau oase mestecate de prădători care, asemenea hienelor de astăzi, zdrobeau oase pentru a obține săruri și măduvă. În cazul coprolitelor primilor dinozauri erbivori mari, precum sauropodele cu gât lung, cercetătorii au fost surprinși să găsească cantități mari de ferigi arboricole, dar și alte tipuri de plante și cărbune. Paleontologii presupun că aceștia ingerau cărbune pentru a neutraliza toxinele din stomac, deoarece ferigile pot fi toxice pentru erbivore.

Cercetarea abordează un gol important în cunoștințele actuale: primele 30 de milioane de ani din evoluția dinozaurilor, în perioada Triasicului Târziu. Deși se cunosc multe despre viața și dispariția lor, procesele ecologice și evolutive care au dus la ascensiunea lor rămân în mare parte neexplorate. Studiul propune un model în cinci etape al evoluției dinozaurilor, pe care cercetătorii îl consideră capabil să explice tiparele globale, scrie Eurek Alert.

Echipa subliniază că înțelegerea succesului primilor dinozauri poate oferi perspective valoroase asupra ecosistemelor preistorice și a proceselor evolutive în general. Rezultatele arată că diversitatea alimentară și adaptabilitatea au fost trăsături cruciale pentru supraviețuire în contextul schimbărilor de mediu din Triasicul Târziu.

„Din păcate, schimbările climatice și extincțiile în masă nu sunt doar fenomene ale trecutului. Studiind ecosistemele din trecut, înțelegem mai bine cum viața se adaptează și prosperă în condiții de mediu în schimbare”, spune Qvarnström.

„Calea de a evita extincția este să consumi multe plante, exact ceea ce făceau primii dinozauri erbivori. Motivul succesului lor evolutiv constă într-o adevărată pasiune pentru frunzele verzi și lăstarii proaspeți”, concluzionează Niedźwiedzki.

Vă recomandăm să citiți și:

Istoria halterelor și a ganterelor, o călătorie fascinantă prin timp

Un exemplar dintr-o specie demult dispărută, descoperit în permafrostul siberian

Test de cultură generală. Câte laturi are Marea Piramidă din Giza?

„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman