Microbiomul creierului ar putea ajuta la prevenirea demenței?

Creierul nostru adăpostește tot felul de microorganisme, de la bacterii la ciuperci. În aceste condiții, oamenii de știință se întreabă cât de mare este rolul lor în boala Alzheimer și alte afecțiuni similare?

În urmă cu nouă ani, Nikki Schultek, o femeie activă și sănătoasă în vârstă de 30 de ani, a experimentat o avalanșă de simptome chinuitoare – inclusiv probleme cognitive și respiratorii și aritmie cardiacă – și a fost investigată pentru scleroză multiplă. Dar, după trei scanări ale creierului și numeroase radiografii, nu exista încă niciun diagnostic sau plan de tratament.

• Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu…
• Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?

S-a dovedit că avea mai multe infecții cronice, inclusiv bacteria Borrelia burgdorferi, care provoacă boala Lyme și care ajunsese pe furiș la creierul ei. Antibioticele i-au redat sănătatea, dar B. burgdorferi este greu de eradicat odată ajunsă în creier. Ea ar putea avea nevoie de tratament de întreținere pentru a ține boala la distanță.

Microbiomul din creier, domeniu încă neexplorat

Schultek nu este singura persoană a cărei tulburare neurologică s-a dovedit a fi cauzată de microbii din creier.

O lucrare recentă a compilat o listă lungă de rapoarte de caz în care boala infecțioasă a fost descoperită ca fiind cauza principală a demenței, ceea ce înseamnă că, în multe cazuri, demența a fost reversibilă.

Câțiva dintre pacienți au murit, dar majoritatea au supraviețuit și au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale funcției cognitive, inclusiv un bărbat în vârstă de 70 de ani care a fost diagnosticat cu boala Alzheimer. A fost prelevată o mostră de lichid cefalorahidian care a evidențiat o infecție fungică cauzată de Cryptococcus neoformans. În doi ani de la administrarea medicamentelor antifungice, acesta a putut să conducă din nou și să lucreze din nou ca grădinar, potrivit The Guardian.

Richard Lathe, profesor de medicină infecțioasă la Universitatea din Edinburgh, spune că acești pacienți „au fost descoperiți accidental ca suferind de diverse infecții fungice, bacteriene sau virale, iar atunci când au tratat pacientul cu antifungice, antivirale sau antibiotice, demența a dispărut”.

În aceste condiții, el, printre alții, a investigat posibilitatea ca, la fel ca intestinul, creierul să găzduiască o comunitate de microbi – un domeniu în mare parte neexplorat din punct de vedere științific, dar cu un potențial enorm de salvare a vieții.

O infecție comună printre cazurile de demență a fost cea pe care a avut-o grădinarul: C neoformans, o ciupercă des întâlnită în plante și animale, ale cărei spori sunt ușor de inhalat. Infecția bacteriană dominantă a fost Borrelia. Au fost raportate doar câteva virusuri, printre care herpes simplex și herpes zoster (care provoacă zona zoster).

Tratamentul împotriva infecțiilor, de ajutor

Conștientizarea și tratarea în timp util a infecțiilor din organism ar putea fi de ajutor – deși în prezent, spune Schultek, ar fi rar ca un clinician să testeze infecțiile cerebrale, chiar și la debutul problemelor cognitive.

Până la dezvoltarea unor noi teste de diagnostic, aceștia ar trebui să acceseze lichidul cefalorahidian, care alimentează și curăță creierul, pentru a căuta semne de infecție cerebrală. Acest lucru necesită o puncție lombară – un ac introdus în partea inferioară a spatelui – și, deși procedura este de rutină în spitale, nu este lipsită de riscuri și efecte secundare (cum ar fi durerile de cap) și poate dura câteva zile pentru recuperare. Desigur, dacă aveți Alzheimer, posibilitatea de a descoperi că aveți o versiune tratabilă ar face ca riscul să merite.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un om de știință propune să ne înghețăm creierul ca să trăim mai mult

Semnele bolii Alzheimer s-ar putea ascunde chiar în felul în care vorbim

Un studiu confirmă: Există o legătură bizară între Alzheimer și bolile de inimă!

Un test de sânge anticipează riscul de Alzheimer, diabet şi alte afecţiuni