Îngrășămintele cu azot ar putea favoriza producția de polen care provoacă alergii

Pajiștile fertilizate cu azot pot produce de șase ori mai mult polen decât cele nefertilizate, sugerează un studiu publicat în The Lancet Planetary Health.

Studiul realizat recent indică și că polenul provenit din pajiști fertilizate are un potențial considerabil mai mare de a declanșa rinita alergică (cunoscută și sub denumirea de febra fânului) comparativ cu cel din pajiștile care sunt nefertilizate.

• De ce uleiul de măsline extravirgin este atât de bun pentru creier?
• Este adevărat că dacă îți pui limba pe un stâlp metalic înghețat, vei rămâne lipit?

Totul în contextul în care, în ultimele decenii, rata alergiilor la polen a crescut la nivel global. Una dintre cauze ar putea fi poluarea atmosferică cu azot, care afectează polenul și crește eliberarea de alergeni.

Cu toate acestea, puține cercetări s-au axat pe efectele îngrășămintelor cu azot, care reprezintă o sursă majoră de poluare, asupra polenului.

Rata alergiilor la polen a crescut la nivel global

Cercetarea a comparat mostre de polen din 25 de pajiști fertilizate și 25 de pajiști nefertilizate din Belgia.

În medie, pajiștile fertilizate au înregistrat un nivel de polen de 3,6 mg/m²—de 6,2 ori mai mult decât cele nefertilizate, cu doar 0,6 mg/m².

Pentru a evalua cât de alergenic este polenul, s-a analizat sângele a 20 de persoane, care au fost expuse la polenul din cele două tipuri de pajiști implicate în cercetare.

Celulele imune (bazofilele) au fost, în medie, de cinci ori mai sensibile la polenul provenit din pajiști care au fost fertilizate, scrie MedicalXpress.

O sursă majoră de poluare

Autorii noului studiu spun că pentru a confirma reacția alergică, sunt necesare totuși unele studii suplimentare în care participanții să fie expuși direct la polen și apoi să li se monitorizeze răspunsul imun.

Cu toate acestea, este primul studiu care sugerează o legătură clară între fertilizarea cu azot, cantitatea de polen și capacitatea acestuia de a declanșa alergii.

Concluziile lucrării subliniază însă necesitatea urgentă de a aborda impactul azotului, nu doar asupra biodiversității și mediului, ci și asupra sănătății umane.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Schimbările climatice accelerează alergiile și bolile respiratorii

Cum să tratezi alergiile de primăvară?

Sezonul alergiilor ar putea începe mai devreme anul acesta

Adevărul deranjant despre alergii: „Este vorba despre tot ce facem noi”