Paradoxul pistruilor: De la „semne ale diavolului” la cel mai dorit trend de beauty. Ce spune știința despre petele care fascinează lumea?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Pistruii nu apar, de regulă, odată cu nașterea. Ei devin vizibili în copilărie, pe măsură ce pielea este expusă la soare și anumite gene încep să influențeze producția de pigment. De aceea, pistruii sunt mult mai frecvenți la persoanele cu piele foarte deschisă și sensibilă la razele UV.

Melanocitele sunt celulele specializate care produc melanina, pigmentul care dă culoarea pielii, părului și ochilor. La majoritatea oamenilor, aceste celule distribuie melanina relativ uniform. La persoanele cu pistrui, melanocitele tind să fie concentrate în anumite zone mici ale pielii.

• Bărbații mor mai devreme decât femeile. De ce sunt mai nesănătoși?
• Ce s-a putut vedea în atmosfera Soarelui chiar înaintea unei erupții colosale de clasă X9?

Atunci când razele ultraviolete activează aceste zone, produc mai mult pigment în acel punct precis, ca mecanism de protecție a ADN-ului celular. Vara, pistruii devin mai vizibili, iar iarna se estompează.

Ce se întâmplă, de fapt, sub piele

Explicația ține în mare parte de gena MC1R, cunoscută și sub numele de receptorul melanocortinei 1. Unele variante ale acestei gene fac ca organismul să producă mai multă feomelanină, adică pigmentul roșu-gălbui, și mai puțină eumelanină, pigmentul închis care protejează pielea mai eficient de radiațiile UV. De aici apar și trăsăturile asociate frecvent cu pistruii: piele foarte deschisă, sensibilitate crescută la soare și, uneori, păr roșcat. Tocmai pentru că pielea se bronzează mai greu și se arde mai ușor, anumite variante ale genei MC1R sunt asociate și cu un risc mai mare de melanom.

Variabilitatea genei MC1R în rândul europenilor a apărut deoarece presiunea selecției naturale asupra acestei gene a devenit mai mică în timp. În regiunile cu radiații UV puternice, pielea mai închisă oferea o protecție importantă împotriva efectelor excesului de soare.

Pe măsură ce populațiile umane au migrat spre nordul Europei, unde lumina solară este mai slabă, organismul a început să favorizeze trăsături care ajutau la producerea vitaminei D. În acest context au devenit mai frecvente pielea deschisă la culoare, părul roșcat și pistruii.

Pistruii, considerați cândva semn de ghinion sau vrăjitorie

Timp de secole, Europa a asociat pielea foarte albă cu statutul social ridicat. O persoană care nu era bronzată sau pătată de soare transmitea că nu muncea afară, pe câmp, ci aparținea unei clase privilegiate. Pistruii erau legați de viața petrecută în aer liber și, implicit, de munca fizică și condiția modestă.

În perioada vânătorilor de vrăjitoare, aceste prejudecăți au căpătat și o dimensiune religioasă. În secolul al XVII-lea, englezul Matthew Hopkins, unul dintre cei mai cunoscuți oameni implicați în identificarea presupuselor vrăjitoare, considera că petele neobișnuite de pe piele, inclusiv pistruii sau alunițele, puteau fi „semne ale diavolului”. La vremea respectivă exista credința că diavolul își marca astfel adepții, iar orice pigmentare atipică putea deveni motiv de suspiciune.

Frica de tot ceea ce ieșea din tiparele considerate „normale” nu se oprea însă la aspectul fizic sau la diferențele de clasă. În multe regiuni ale Europei, petele de pe piele au început treptat să fie privite și printr-o lentilă religioasă și superstițioasă.

Remediile epocii reflectau frica și superstițiile acelor vremuri. Rețetele medievale pentru îndepărtarea pistruilor includeau amestecuri din fulgi de ovăz cu oțet sau chiar sânge de taur și de iepure aplicate direct pe față. Astăzi pare absurd, însă multe tratamente din acea perioadă combinau medicina rudimentară cu credințe religioase și superstiții legate de corp și boală.

Ipocrizia a continuat netulburată până în era modernă. În epoca victoriană și eduardiană, pistruii erau văzuți ca o rușine. Existau deja produse chimice pe piață pentru a albi petele, alunițele și orice formă de pigmentare atipică. Industria cosmetică a transformat această presiune într-o piață profitabilă, codificând-o în reclame și fonduri de ten cu acoperire totală care promiteau să „corecteze imperfecțiunile”.

Cum au devenit pistruii un trend global de beauty

Oamenii care dezvoltă pistrui în copilărie și au fost tachinați ani întregi pentru asta asistă acum la o schimbare completă de perspectivă. Hashtag-ul #FauxFreckles a adunat sute de milioane de vizualizări pe TikTok, iar milioane de utilizatori folosesc creioane de machiaj, autobronzant, henna sau chiar tatuaje semipermanente pentru a recrea artificial aspectul pistruilor.

Schimbarea este spectaculoasă: exact trăsătura considerată secole întregi un defect estetic a devenit astăzi unul dintre cele mai imitate detalii de beauty de pe internet.

Fondatoarea brandului Freck, unul dintre primele produse dedicate pistruilor falși, spune că succesul trendului are legătură cu popularitatea machiajului cât mai natural și cu ideea că textura reală a pielii nu mai trebuie ascunsă complet sub straturi groase de fond de ten. În același timp, mulți make-up artiști sunt de părere că pistruii transmit imaginea tinereții, a naturaleții și a unei frumuseți aparent fără efort. Sunt detaliul care sugerează că ai petrecut timp afară, că ai fost afară, că aspectul pielii nu vine doar din filtre și produse cosmetice.

Știați că?

Aceeași genă, MC1R, este asociată atât cu pistruii și părul roșcat, cât și cu o sensibilitate mai mare la radiațiile UV?

În Evul Mediu, unele pete de pe piele, inclusiv pistruii sau alunițele, puteau fi considerate „semne ale vrăjitoriei”?

Pe TikTok, hashtagurile dedicate pistruilor falși au strâns sute de milioane de vizualizări, iar unii oameni își tatuează acum pistrui semipermanenți?

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8128912/

https://medium.com/restless-quills/the-changing-perception-of-freckles-29c2376e55e0

https://theconversation.com/moles-birthmarks-and-red-hair-the-anatomical-features-used-to-accuse-women-of-witchcraft-in-the-17th-century-240621

Vă mai recomandăm să citiți și:

O nouă teorie ar putea rezolva, în sfârșit, paradoxul găurilor negre

De ce nu am găsit încă extratereștri? Paradoxul care îi pune în dificultate pe cercetători

Test de cultură generală. Ce este paradoxul gemenilor?

Paradoxul inteligenței: de ce oamenii foarte inteligenți se îndoiesc mai mult de ei