Pe timp in jos

Pe harta europeana a experimentelor arheologice, modesta comuna Vadastra din judetul Olt a devenit o destinatie importanta in doar cativa ani, de cand aici se desfasoara o serie de aplicatii de pirotehnologie si arhitectura vernaculara menite sa scoata la lumina si sa puna in valoare tehnologii ale trecutului. Este vorba despre Proiectul Vadastra, initiat si sustinut de catre Departamentul de Cercetare al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, coordonat de prof. dr. Dragos Gheorghiu. Monitorizat de revista Descopera incepand din anul 2004, Proiectul Vadastra se afla si in baza de date a Prehistoric Ceramic Research Group din Marea Britanie (www.pcrg. org.uk/iframe/articles/vadastra.html). In arheoparcul de la Vadastra, anual se dezvolta noi proiecte si se continua cele initiate in anul 2000, in cadrul unui demers international la care participa cu forte semnificative studentii de la masterat ai Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti. Anul acesta, in cadrul actiunii, dr. George Nash de la Universitatea Bristol a fost invitat sa-si continue colaborarea inceputa in anul 2002 in zona studiilor ceramice.

Campania din vara anului 2005 s-a axat in principal pe constructia a doua noi case preistorice, actiune la care au colaborat toti participantii la proiect. Structurile de rezistenta, din lemn, ale celor doua case au fost cioplite si traforate de catre studentii Catalin Oancea, Marius Stroe, Stefan Ungureanu si Dragos Manea, unele dintre operatii fiind realizate cu ajutorul unor topoare de piatra slefuita concepute de Marius Stroe.

Un alt subiect important a vizat dezvoltarea experimentelor de arheometalurgie initiate de Catalin Oancea si Marius Stroe in campaniile anterioare, operatii care au generat la randul lor experimente de ecodesign.

In plus, au fost continuate actiunile de confectionare a vaselor si obiectelor ceramice de mari dimensiuni, de calitatea carora au raspuns studentele Andreea Oprita si Virginia Toma, in paralel cu experimentele Virginiei Toma de decorare a macroobiectelor ceramice. Condus de Elena Bazu, experimentul de testare a argilelor locale extrase din cariera romana de lut aflata in apropierea satului Vadastra s-a concretizat intr-o sculptura ceramica monumentala.

Impreuna, Ionela Tudor si Dragos Manea au modelat structura din lemn a unui vehicul de tractiune, realizand o lucrare de arta moderna. In aceeasi perspectiva, elemente din ritualul Caloianului au fost interpretate plastic de Adrian Serbanescu.

Experimentele realizate la Vadastra au fost numeroase, de la metode de aprindere a focului si de fabricare a unor unelte din silex, la spectacole de sunet si lumina performate in noaptea campiei danubiene. De adaugat faptul ca, dupa o scurta perioada de intrerupere (2003), s-au reluat cursurile de ceramica pentru copiii din sat, predate de Andreea Oprita si Virginia Toma.

Anul viitor, Proiectul Vadastra isi va continua colaborarea atat cu oamenii de stiinta din Europa si din Statele Unite, cat si cu studentii straini care si-au anuntat intentia de a participa la el. Recent, autorii proiectului au primit o oferta de colaborare din partea Academiei de Stiinte din Polonia pentru a realiza piroexperimente. De la acest punct incolo, sunteti invitati ca pe baza imaginilor sa coborati pe timp in jos pana in Neolitic. Va insotim de aproape.
Prof. dr. Dragos Gheorghiu si echipa de artisti Vadastra 2005

Pentru Marius Stroe, de fiecare data, experimentul este un pas inainte in intelegerea drumului de urmat. Dupa parerea artistului, nu exista experiment nereusit.

Catalin Oancea nu stie inca totul despre tehnicile arhaice de topire a metalului, dar are cateva tentative izbutite de topire a bronzului si a cuprului. Este fascinat de foc si de prelucrarea metalului. Poate ca alchimia a inceput de unde am inceput si noi.

Folosind focul ca mijloc de expresie, Virginia Toma a incercat, printr-un ansamblu de structuri de combustie ceramice dispuse circular, sa reconstituie un spatiu sacru privit dintr-o perspectiva contemporana. Ansamblul ei se incadreaza doar din punct de vedere estetic in peisajul neolitic.

Cand seceta dureaza mult, exista obiceiul ca fetele si femeile de la tara, framântând lut galben, sa modeleze un om in miniatura – numit Caloian sau Scaloian –, pe care-l pun intr-un mic cosciug ca pe mort, il plâng si-l tamâiaza, iar apoi il ingroapa. Dupa trei zile, Caloianul este dezgropat si pus pe rau ca sa cheme norii si apele.

» Andreea Oprita
Incercarile ceramice ale copiilor din sat sunt pline de farmecul relatiei intime si ingenue a omului primitiv cu materia. Controlul formei si surprinderea cat mai expresiva a modelului reprodus sunt cateodata impresionante.

» Virginia Toma
Atat formele, cat si simbolurile ceramicii vechi au dat nastere la noi interpretari,  prin decor si prin semnificatia formei. Chiar daca esentialul modelului original s-a pastrat, se poate observa o influenta a artei moderne.

» Virginia Toma
Desi ceramica este specializarea mea, am experimentat tehnicile preistorice de prelucrare a metalului pentru a intelege nu doar modalitatile de lucru, ci si comportamentul materialului.

» Virginia Toma
Mihai Stoian este unul dintre copiii din Vadastra cu care am lucrat anul acesta obiecte ceramice, el reusind sa surprinda cu usurinta esenta si simplitatea formelor modelate. De remarcat intelegerea si controlul materialului.

» Elena Bazu
Lucrarea mea de ceramica modelata din pamantul carierei romane de la Visina Veche aminteste de forma unui soldat, dar si de a unui turn. Am reusit sa verific astfel calitatea pastei utilizate acum doua milenii in castrul de la Sucidava.

» Marius Stroe
Experimentele legate de topirea metalelor m-au facut de fiecare data sa-mi pun mai multe intrebari. De fiecare data, alta necunoscuta intra in calcul in aceasta ecuatie plina de variabile care este metalurgia.

Campania din acest an s-a caracterizat prin diversitatea experimentelor realizate la scara mare, experimente care au imbinat tehnologiile artei cu cele ale stiintei. Prin intermediul unor tehnologii noi de constructie a vaselor ceramice, profesionistii au realizat aici lucrari de mare valoare,  experimentand cele mai eficiente metode de constructie a obiectelor arhitecturale sau a vehiculelor traditionale si reinterpretand tehnicile de topire si de turnare a metalelor. A fost continuat transferul tehnologic catre comunitate in colaborare cu fierarul satului, predarea tehnicilor ceramice elementare copiilor si reintroducerea vechiului obicei al Caloianului. Aparitia unor noi talente dintre tinerii satului, precum Alin sau Mihaita, care continua arta mesterului local Ion Cococi, a confirmat faptul ca Proiectul Vadastra este viu si de perspectiva.