Apa cifrul secret al vietii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Tarile puternic industrializate consuma mult peste medie, in jur de 116 litri pe cap de locuitor. Cu 1.000 de litri pe locuitor/zi, SUA bat toate recordurile, in timp ce in multe tari africane consumul mediu abia de atinge „cota de avarie“ de 4,5 litri pe zi. Circuitul apei in natura nu este doar o lectie din manualul de geografie – este o lege care opereaza dupa criterii imuabile. A ignora aceste principii naturale nu inseamna decat a sacrifica viitorul vietii de dragul unui prezent care, nici macar el, nu arata prea bine. O substanta bizara Cum se stie, viata a aparut, pe Pamant, in mediul acvatic si apa a jucat un rol determinant in evolutia ulterioara a planetei.

Rolul de factor primordial, determinant al apei se datoreaza, in principal, anomaliilor sale, care sfideaza legile fizicii si ale chimiei. Astfel, spre deosebire de majoritatea substantelor a caror densitate creste o data cu scaderea temperaturii, apa reactioneaza invers: cu cat temperatura scade, cu atat ea devine mai usoara, atingand densitatea minima atunci cand ingheata. Astfel, gheata pluteste pe apa atat in paharele cu limonada cat si in zonele polare, facand posibila viata animalelor care traiesc pe banchize.

Totodata, intre 40º Celsius si 100º Celsius, cu apa nu se intampla nimic – nu-si schimba treptat starea de agregare, de la lichid la solid. Datorita acestei noi anomalii, apa raurilor nu ingheata, iarna, in masa, ceea ce face posibila viata subacvatica in conditiile in care suprafata apei este acoperita de un strat de gheata; sub acesta, apa lichida are o temperatura constanta de 4º Celsius. Inca o ciudatenie: fata de majoritatea substantelor lichide, apa fierbe la o temperatura mult mai ridicata: 100º Celsius. O ciudatenie providentiala: daca ar fi fiert (si prin fierbere s-ar fi evaporat) la o temperatura la care-i dadea dreptul statutul sau de substanta lichida, marile si oceanele s-ar fi evaporat de mult.

Si, in fine, o ultima bizarerie fizico-chimica: orice solid comprimat isi pastreaza forma solida de agregare, marindu-si densitatea. Apa isi mareste si ea densitatea la compresiune, dar isi schimba starea de agregare din solid in lichid. Acest lucru a facut (si face) posibil fenomenul de migrare (pe un strat de apa lichida) a ghetarilor, fenomen care a influentat decisiv dezvoltarea vietii pe Pamant si este responsabil de improspatarea resurselor de apa lichida ale planetei. In relatia cu apa, timpul lucreaza acum impotriva noastra. Daca procesul de globalizare ar fi aplicat si in relatia cu mediul natural, conceptul de viitor si-ar redobandi intelesul originar. Studiile arata ca acest lucru este, tehnologic, posibil, iar calculele demonstreaza ca, la nivel global, omenirea isi poate permite sa aloce sumele necesare aplicarii tehnologiilor salvatoare. Pe hartie, premisele par a fi optimiste.

Foto: Floris Leeuwenberg/TCS
Traducere si adaptare: Miruna Vasilescu

FACTS

Apa- statistici
Islanda este tara in care se inregistreaza cele mai abundente ploi, in vreme ce Egiptul este cea mai „uscata“ tara, cu o medie de doar 20 de litri/mp de precipitatii pe an;
-doua treimi din apa de ploaie se evapora instantaneu;
-in multe dintre tarile in curs de dezvoltare, femeile isi petrec 15% din timp adunand apa;
-cele mai mari resurse de apa in subteran se afla in Sahara si tarile arabe;
-pentru producerea unui hamburger se consuma 5.500 litri de apa. Pentru fabricarea unui automobil se consuma circa 100.000 de litri;
-aproximativ 50% din apa consumata de populatia canadiana este folosita la udatul gradinii sau gazonului;
-in ultimii 70 de ani, populatia lumii s-a triplat, iar consumul de apa a crescut, in aceeasi perioada, de 6 ori.