Scurta istorie a Atomului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

1945 America arunca bomba atomica asupra Japoniei, punand capat celui de-al doilea Razboi Mon­dial. In 1961, legat de bom­barda­mentele de la Hiroshima si Nagasaki, Robert Oppenheimer, seful Manhattan Project si „pa­rin­tele bombei atomice“, declara: „Nu am constiinta incar­cata. Oamenii de stiinta nu sunt delincventi. Munca noastra a adus schimbari in viata oa­me­ni­lor, dar cum au fost folosite aces­te schimbari este problema gu­vernantilor, nu a cercetatorilor.“

1948 Electrodinamica cuantica – cea mai exacta si influenta teorie atomica – este dezvoltata de Richard Feynman, Julian Schwinger si Sin-Itiro Tomonaga. Predictiile acestei teorii asupra felului in care electronii se comporta precum niste mici magneti sunt extrem de precise. Tot in acelasi an, fizicianul ruso-american George Gamow (foto) isi prezinta teoria cu privire la felul in care s-au format atomii in conditii de temperatura extrem de ridicata, imediat dupa nasterea Universului, la Big-Bang.

• Pisicile ar putea ajuta la deblocarea unor noi tratamente împotriva cancerului la om
• Momentul cel mai bun din zi în care să iei deciziile importante pentru viața ta

1956 Erwin Müller, un fizician germano-ame­rican, reali­zeaza prima fotografie a ato­milor. Folosindu-se de un microscop ionic, inventat de el insusi cu 20 de ani inainte, reuseste sa obtina imagini in care ionii in­dividuali (atomi care au pierdut sau au cas­tigat electroni) pot fi identificati in mod clar.

1957 Fred Hoyle (foto), cosmolog si astrofizician, publica lucrarea Sinteza elementelor in stele, impreuna cu William Fowler si Geoffrey & Margaret Burbidge, explicand felul cum iau nastere atomii in interiorul stelelor. Studiul este considerat si acum cel mai important din intreaga astrofizica.

1964 Astronomii Arno Penzias si Robert Wilson (foto) descopera „radiatia cosmica de fond“, ramasita luminoasa a Big-Bang-ului. Originea celor mai usoare elemente – hidrogenul si heliul – este acum stabilita. Tot in acest an, fizicianul ameri­can Murray Gell-Mann avanseaza ideea ca parti­culele din care sunt alcatuite nucleele atomice sunt compuse din entitati chiar si mai mici: quarcii.

1968 Validitatea teoremei lui Gell-Mann cu privire la quarci este demonstrata in cadrul unui experiment la Stanford Linear Accelerator din California, in care electroni cu mare incarcatura se ciocnesc cu protoni. Felul in care ei ricoseaza confirma existenta unei structuri mai profunde in interiorul protonului: trei quarci.

1981 Microscopul cu efect de tunel (STM) este inventat de Gerd Binning si Heinrich Rohrer in laboratorul IBM din Elvetia. Instrumentul le permite cercetatorilor sa vizualizeze si sa localizeze pozitia atomilor prin determinarea regiunilor cu mare densitate a electronilor, fiind folosit in analiza moleculelor de ADN.

1996 La MIT, Wolfgang Ketterle si echipa sa prezinta primul laser atomic. Acest instru­ment genereaza mai curand un fascicul de atomi, decat unul luminos. In viitor ar putea avea multe aplicatii, in mod deosebit in domeniul nanotehnologiilor.

2006 Cel mai greu atom din lume este creat la laboratorul Flerov din Rusia si este denumit elementul 118 sau ununoctium. Desi in clipa de fata detine recordul mondial in postura de cel mai greu atom, doar trei dintre nucleele lui au fost observate, deoarece „traiesc“ doar o fractiune de secunda.

Foto: Guliver, Photos