2013 – Anul în care redescoperim turismul monahal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De ce Vâlcea? Pentru că judeţul Vâlcea este pe locul al doilea pe ţară în ceea ce priveşte aşezămintele monahale şi aici se află multe dintre cele mai reprezentative mănăstiri româneşti. Nu mai putin de 16 mănăstiri şi schituri vâlcene vă aşteaptă să le treceţi pragul, fiecare cu povestea şi cu farmecul ei aparte.

Alături de abundenţa de monumente istorice şi ecleziastice, judeţul Vâlcea este binecuvântat şi cu o peisagistică pitorească. Bogăţiile judeţului sunt reprezentate şi de sursele de ape curative, a căror prezenţă a încurajat dezvoltarea staţiunilor balneoclimaterice.

Putem începe pelerinajul prin Vâlcea cu Biserica – Monument Istoric Sfinţii Voievozi (Biserica Adormirea Maicii Domnului) din comuna Prundeni, comună ce dăinuie pe aceste locuri de sute de ani. Comuna Prundeni este alcătuită din trei sate: Călina, Prundeni şi Zăvideni.

Următoarele mănăstiri care nu trebuiesc ocolite sunt expuse în cele ce urmează, nu neapărat în ordinea importanţei lor.

Mănăstirea Cozia este una  dintre cele  mai  frumoase ctitorii ale lui Mircea cel Bătrân. Aceasta este cea mai vizitată mănăstire din România, fiind un important centru de pelerinaj atât pentru vizitatorii din ţară, cât şi pentru cei din străinătate.

Mănăstirea Dintr-un Lemn păstrează Icoana Maicii Domnului care are dimensiuni impresionante, fiind înaltă de 1.50 metri şi lată de 1.10 metri. Ȋn anul 1929, Andrei Grabăr de la Universitatea din Strasbourg a vizitat mănăstirea şi, studiind icoana, a identificat-o ca fiind pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia, după un model care a aparţinut Apostolului Luca, cel care a pictat-o pentru prima dată pe Fecioara Maria. Conform tradiţiei, în lume se mai păstrează trei exemplare asemenea celei de la Dintr-un Lemn.

Mănăstirea Govora loc de rugăciune, de meditaţie şi de cultură, te face să crezi că întâlneşti la fiecare pas istoria patriei. Aici vezi umbra vechilor voievozi, care cu spada au stat de strajă apărând bătrânele hotare ale ţării şi dreapta credinţă.

Mănăstirea Hurezi este renumită pentru faptul că frumuseţii arhitecturii şi picturii i se adaugă dovezile existenţei unui puternic centru de cultură, care a adăpostit un scriptoriu celebru, producător de iscusite traduceri, superbe manuscrise şi o bogată bibliotecă umanistă, unică în Europa de sud-est la începutul secolului al XVIII-lea.

Mănăstirea Arnota păstrează valorosul  portret a lui Matei Basarab, realizat în 1644 de zugravul Stroe din Târgovişte.

Mănăstirea Bistriţa are o impresionantă frescă interioară din tradiţia paleologă târzie când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica fiind închinată “Schimbării la faţă”.

Mănăstirea  Cornetu, a  fost schit de călugări, însă, în prezent, aceasta este mănăstire de maici cu hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”.

Mănăstirea Frăsinei are printre punctele de atracţie pentru credincioşi Izvorul Sfântului Calinic, izvor a cărui apă este precum aghiazma, nu se strică şi este binefăcătoare şi vindecătoare.

Mănăstirea Sărăcineşti  a fost ridicată pe moşia boierilor Sărăcinescu, după care i s-a dat şi numele, boieri care au dăruit moşia lor, pentru întemeierea unui aşezământ de felul celor cu care minunatul ţinut al Vâlcei era şi este împodobit.

Mănăstirea Stânişoara mai păstrează, ca odoare de preţ, câteva icoane vechi aduse de la Sfântul Munte Athos de călugării Sava şi Teodosie, precum şi un „antimis”, dăruit acesteia de Mănăstirea Cozia, în anul 1809.

Mănăstirea Surpatele se remarcă printr-o catapeteasmă sculptată şi uşi în stil brâncovenesc. De asemeni, se mai remarcă printr-o iconografie deosebită prin faptul că acesta conţine o pictură rar întâlnită, împărţirea hainelor lui Iisus.

Mănăstirea Turnu, pe lângă frumuseţea ei ca aşezământ monastic, se remarcă prin faptul că în apropierea sa se păstrează şi astăzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi : castrul roman „Arutela”, stânca de piatră numită „Masa lui Traian” şi băile termale de la Bivolari – pe malul stâng al Oltului.

Schitul Ostrov se remarca prin faptul că deţine o mare podoabă de arhitectură interioară, care a înfruntat vremurile, şi anume ”tâmpla aurită” din lemn de tei care datează exact de la zidirea bisericii. Icoanele împărăteşti sunt foarte vechi, unele ipoteze susţinând că ar fi chiar cele originare. Icoana Maicii Domnului a fost restaurată în 1791 de Ioan Zugravul.

Schitul Pahomie cu hramul “Sfântul Proroc Ilie”, este construită în formă de navă, sub stâncă, care o şi acoperă în proporţie de 70%.

Schitul Pătrunsa este în stil brâncovenesc, cu influenţe populare, ca şi la Sfinţii Dumitru şi Gheorghe, pictaţi deasupra uşii de intrare în pridvor. Cam la 40 m în faţa bisericii se află clădirea pentru chilii şi stăreţia.

Pentru mai multe detalii, vizitaţi www.valceamonahala.ro

Păstraţi, conservaţi, perpetuaţi tradiţiile şi resursele!  

Primăria Prundeni, Strada Tudor Vladimirescu nr.183, Sat Prundeni, Comuna Prundeni, Judetul Vâlcea, Cod poştal 247525
Telefon : 0250.810 399
Fax : 0250/810399
Email : [email protected]