Tradiţia Nikon – episodul V

Nikon a considerat JO de la Tokyo ocazia ideală pentru a demonstra capacitatea camerelor sale foto în faţa sutelor de fotojurnalişti, cei mai buni din lume, ce aveau să fie prezenţi cu această ocazie.

• Tradiţia Nikon – episodul IX
• Tradiţia Nikon – episodul VIII

În anii ‘50, aparatele şi obiectivele produse de compania japoneză Nikon începeau să fie din ce în ce mai apreciate de fotografii prestigioasei reviste LIFE. În acelaşi timp, aparatele pe film de 35 mm au devenit din ce în ce mai populare în rândul fotografilor din domeniul jurnalismului grafic. Această tranziţie a avut loc înainte de JO din 1964, astfel că la Olimpiada din Tokyo peste 80% dintre fotojurnalişti foloseau aparate de 35 mm, cele mai multe fiind Nikon. Ritmul accelerat în care camerele de 35 de milimetri au fost adoptate poate fi explicat prin facilităţile oferite: o ofertă amplă de obiective, blitz electronic şi alte accesorii care permiteau developarea rapidă a filmului de 35 mm.

Pentru că Olimpiada aducea laolaltă fotojurnalişti din toate ţările lumii, acest eveniment reprezenta o veritabilă competiţie între ei. Fiecare dintre reprezentanţii presei de pe mapamond dorea să prezinte cele mai interesante fotografii, să surprindă momentele definitorii ale Jocurilor Olimpice. Din acest motiv, publicaţiile şi agenţiile de presă au achiziţionat pentru fotojurnaliştii trimişi la faţa locului cele mai noi şi mai performante echipamente.

Majoritatea companiilor au optat pentru camerele de 35 mm Nikon SP, dotate cu obiective cu unghi larg, şi Nikon F, pentru obiectivele telephoto. Pentru că numărul locaţiilor din care se putea fotografia era limitat de oficialităţi, fotojurnaliştii aveau nevoie de un aparat foto versatil, capabil să folosească numeroase obiective. Din acest motiv, aparatul Nikon F şi obiectivele Nikkor au jucat un rol central. Deoarece Nikon F dispunea de cea mai mare varietate de obiective, acest aparat permitea pentru prima dată unui fotograf să stea în tribună pentru a surprinde prim-planul câştigătorului, dar şi să coboare lângă linia de finiş pentru un cadru larg cu toţi participanţii. Din acest motiv, tribunele erau înţesate de teleobiective Nikkor, iar aparatul Nikon F era în mâinile majorităţii jurnaliştilor. Acesta a fost omniprezent mai ales datorită unei dotări opţionale: motorul de avans automat al filmului F36, a cărui viteză de până la 4 cadre pe secundă era foarte utilă în fotografia sportivă.

Succesul Nikon la Olimpiada de la Tokyo a fost dat şi de serviciile companiei japoneze. Pentru prima dată, compania Nikon oferea profesioniştilor servicii de întreţinere şi consultanţă pentru camerele foto. Reprezentanţii firmei japoneze au înfiinţat un punct de lucru dedicat prestării acestor servicii imediat lângă Stadionul Atletic Naţional, astfel că toţi fotojurnaliştii care documentau competiţiile aveau acces la el. Mai mult, reprezentanţii Nikon au înfiinţat un centru de presă în cadrul serviciului, astfel că jurnaliştii ce aşteptau finalizarea inspecţiei tehnice puteau să se informeze în acelaşi timp cu privire la rezultatele competiţiilor din cadrul Jocurilor Olimpice. Serviciile oferite de Nikon s-au dovedit atât de populare, încât compania japoneză a decis să le ofere la toate marile competiţii sportive ce au avut loc din 1964 până acum, acest efort concretizându-se în serviciul pentru fotografii profesionişti cunoscut astăzi sub numele de Nikon Professional Services (NPS).

Puteţi afla mai multe informaţii despre Nikon de pe site-ul comunităţii nikoniştilor, www.nikonisti.ro