Socotra insula uitata in timp

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De inteles, in acest context, intere­sul stiintific pe care-l starneste ecosistemul local, adesea turistii fiind concurati numeric de cercetatori – in special dendrologi. Inca de la finalul secolului al XIX-lea, expeditiile stiintifice au luat cu asalt Socotra, primii savanti fiind britanici si austrieci.

Un avantaj semnificativ pentru conservarea in timp a biodiversitatii locale (concurata doar de cea din arhipelagurile Hawaii si Galapagos) l-a reprezentat, alaturi de izolarea geografica naturala, izolarea istorica generata de frecventele situatii conflictuale in care insula si Yemenul, in general, au fost implicate pana in anii din urma, tara fiind unificata formal abia in 1990, dar ramanand in continuare expusa conflictelor tribale.

O alta atractie o reprezinta fantasticele pesteri sculptate de natura in gresia de pe coaste. Din actiunea combinata a vantului si a apei au rezultat incinte impresio­nante, cu dimensiuni de peste 100 de metri, care slujesc, in timpul ploilor musonice (sezonul dureaza din iunie pana in septembrie si nu este deloc propice turismului traditional), drept adaposturi pentru ciobani si pentru turmele lor de capre.

Din oferta de peisaje nu lipsesc canioanele, oazele de palmieri (in jurul carora s-au dezvoltat comunitati statornice), platourile (de ex. Diksam) dominate de palcuri de cinnabari (cu coroanele in forma de parasuta sau de umbrela), zonele muntoase (cu altitudini de pana la 1.525 de metri) sau pitoreasca zona de pescuit Qalansiyah. De altfel, pe insula exista doar un singur hotel care ofera confort de tip occidental, iar turistii – inclusiv cei din grupurile organizate de agentii – innopteaza, de obicei, in campingurile amplasate langa micile sate de pescari de pe litoral.

Transferul spre Peninsula Arabica se realizeaza prin intermediul aeroportului (doar doua zboruri saptamanale, operate de Yemen Airways) si al noului port marin din localitatea de resedinta, Hadibu, situata pe coasta nordica.

FACTS

Info util

www.socotraadventures.com; [email protected] www.yementourism.com www.yemen-explorers.com Yemen Explorers Com. Managing director: Ibrahim Al-Attab P.O. Box 23 091, Sana’a, Republic of Yemen Tel.: = 967.140. 48.38 Fax: = 967.140. 48.37 Geografie: arhipelag cu resedinta la Hadibu (Qadub), format din 4 insule (Socotra, Abd al-Kuri, Samha, Darsa), parte a Guvernoratului Aden al Republicii Yemen, situat la 350 km de Peninsula Arabica.

So­cotra Tour – 1.895 euro/15 zile: ziua 1 – transfer Sana’a-Socotra, excursie plaja Deleesha, cazare hotel in Hadibu; ziua 2 – calatorie cu caravana de camile in Muntii Hegher (1.400 m), camping in oaza de palmieri Deresmoiten; ziua 3 – canionul Da’erho, camping la Wadi De’erhor; ziua 4 – Muntii Defsha, coasta de sud, camping la Amak; ziua 5 – pestera Degub, dunele de nisip de la Hayf si Zahek, canionul Defarho, camping la Hazen; ziua 6 – manufactura de ceramica din Hadibu, canionul Ayfht, cazare hotel pe plaja Holaf; ziua 7 – laguna Qarya, padurea de arbori de tamaie de la Homhil, camping la Homhil;

ziua 8 – platoul Momi, camping la Dehof; ziua 9 – pestera Hoq, camping la Hala; ziua 10 – raul Areher, camping la Areher; ziua 11 – marina Dihamri, reciful de corali, snorkeling, camping la Diham­ri; ziua 12 – laguna Detwah, camping la Detwah; ziua 13 – man­gro­ve­le de la Shu’ab, snorkeling, camping la Detwah; ziua 14 – oaza de pal­mieri Qaisoh, cazare hotel Hadibu; ziua 15 – transfer Socotra-Sana’a. Hotel: Summerland, Hadibu, camera cu acces la Internet, telefon, TV satelit, 20-40 USD/noapte. Restaurant: The Ritz, Hadibu, specialitati – ton, homar, creveti, fructe de mare; pret mediu meniu – 15 USD; tel. = 967.714.248.99. Activitati: snorkeling, scuba diving, pescuit, explorarea recifurilor de corali, birdwatching, vizitarea grotelor, excursii in oazele de palmieri.

Totul a inceput cu vreo sase milioane de ani in urma, in Pliocen, cand insula de 3.625 km2 s-a separat de Africa (de fapt, de supercontinen­tul Gondwana), in urma derivei continentelor. Atunci s-au creat un microclimat si un ecosistem unice, favorizand speciile endemice. Raiul botanistilor si al zoologilor a inceput sa fie populat de triburile arabe in urma cu vreo trei milenii, dar insula le era cunoscuta deja vechilor greci, care o numeau Dioscorida, si romanilor, care se raportau la ea ca la Dyo-Socor-Yahlas sau Dyo-Sotori.

Dintotdeauna, a fost un reper ca si obligatoriu pentru corabieri, pe insula fiind instalate, de-a lungul secolelor, mai multe faruri. Este mentionata drept escala pentru marinarii eleni in secolul I d.Hr., iar in 1507 este ocupata vremelnic de corabierii portughezi. Inaintea lor, insa, insula mai fusese vizitata de mercenarii lui Alexandru cel Mare, de legendarul Sindbad, ca si de Marco Polo, pe drumul sau de intoarcere din Extremul Orient.

Pe la 1614, o exploreaza si navigatorii olandezi, aflati in drum spre insulele Asiei, iar in 1839 devine parte a Imperiului Britanic, fata de care isi capata independenta, impreuna cu fosta Republica a Yemenului de Sud, in 1967. Astazi, este parte a Yemenului unificat, insa numeroasele tancuri ruginite presarate pe insula reamintesc faptul ca, pana in 1990, aici a existat si o baza militara sovietica.Socotra este, in fapt, o imensa rezervatie naturala (oficial, 70% din suprafata insulei are acest statut, motiv pentru care aici se poate practica doar ecoturismul, constructia statiunilor turistice fiind interzisa).

Ca rezultat al indelungii izolari de Africa, pe Socotra s-au putut conserva nu mai putin de 300 de specii rare de plante, intre care multisecularul cinnabar (sau sangele dragonului, numit asa dupa rasina lui purpurie, care este folosita in industria farmaceutica si in cea chimica, dar si in activitatea unor lutieri celebri, incepand chiar cu Stradivarius), trandafirul desertului (Adenium obesum, care explodeaza in aprilie cu minunate flori roz gigan­tice; este practic un arbore care atinge 5 metri inaltime si poate avea un diametru de pana la 3 metri, trunchiul fiind un rezervor nesperat de apa pentru aceasta zona cu clima aproape desertica), arborele de tamaie (la Homhil, pe platoul Hamadero, se afla cea mai veche padure de acest fel din lume, cu nu mai putin de noua varietati, de aici importand vechii egipteni pretioasa substanta folosita in ceremoniile lor religioase), diversele varietati de Euphorbia (sau al-djeeraz, cu o larga intrebuintare in farmacopeea popu­lara).

Din cele peste 100 de specii de pasari intalnite aici, 6 sunt endemice (faimoasa este Passer insularis – vrabia de Socotra), toate 6 fiind, din nefericire, pe cale de disparitie, iar alte 30 clocesc doar pe aceasta insula. Vacile „crestine“ provin din anima­lele aduse de portughezi la inceputul secolului al XVI-lea, iar caprele – a caror carne este folosita pentru diferitele festinuri religioase organizate pe insula – sunt descendente din cele importate de colonisti, de-a lungul istoriei, din Europa Occidentala si din Rusia.

De altfel, singurele mamifere originare de pe insula sunt… liliecii. Ca o curiozitate, nu exista nici un caine in zona, iar pisicile din Socotra sunt mult mai mari decat cele europene comune, ajungand pana la 10-12 kg. Se crede ca ele ar fi descendentii salbaticiti ai unor pisici domestice aduse de colo­nisti. Dintre animalele Socotrei, civeta (un mic mamifer carnivor de mari­mea unei pisici) e utilizata de local­nici intr-un mod surprinzator: dintr-o secretie a glandelor sale se produce o substanta inrudita cu faimosul mosc, utilizat de creatorii de parfumuri. Si 19 dintre cele 22 de specii de reptile sunt endemice, iar pe plajele insulei isi fac cuiburi testoasele.

Spectaculoasa e si diversitatea marina a apelor riverane, in care se disting recifurile de corali, cu precadere pe coastele nordice ale celor patru insule, dominate de coloniile uriase de Acropora. Cat despre pesti si crustacee, e suficient de amintit faptul ca fructele de mare si homarii uriasi constituie meniul obisnuit oferit turistilor, care se pot delecta si cu sesiuni prelungite de scuba diving si snorkeling, in absenta rechinilor, extrem de rar semnalati in zona. Pestii care populeaza reci­furile sunt multicolori; printre ei – pes­tii-chirurg, Acanthurus dussumieri.