Marea Britanie a dat liber, în PREMIERĂ mondială, la modificarea genetică a embrionilor umani

Este prima dată când o ţară analizează şi aprobă tehnici de modificare a ADN-ului embrionar uman.

Studiile se vor desfăşura la Institutul Francis Crick din Londra şi au ca scop înţelegerea temeinică a momentelor iniţiale ale dezvoltării vieţii umane. Experimentele se vor face în primele şapte zile de după fertilizare şi ar putea evidenţia cauzele avortului spontan.

• Abuzul de alcool, diabetul și poluarea cresc riscul de Alzheimer și Parkinson
• Vânzările de lux ale grupului LVMH au depăşit exporturile agricole ale Franței

Cercetătorii nu au primit permisiunea de a implanta embrionii modificaţi în corpul unei femei.

Editarea genetică reprezintă manipularea ADN-ului – component principal al aparatului genetic, esenţial pentru identitatea oricărui organism.

În 2015, cercetătorii chinezi au anunţat că au folosit tehnica editării genetice pe embrionii umani pentru a ajusta o genă care provoacă boli hematologice.

Domeniul manipulării genetice naşte controverse, una dintre criticile aduse experimentelor de acest gen fiind că alterarea ADN-ului uman este peste limita eticii umane şi ar putea duce la programarea genomului pentru aşa numiţii „designer babies” – copii care pot fi programaţi genetic.

„Vrem să înţelegem genele necesare pentru ca un embrion uman să se dezvolte într-un copil sănătos. Motivele sunt infertilitatea şi avorturile, care devin probleme din ce în ce mai prezente, dar nu sunt fenomene foarte bine studiate”, a afirmat cercetătoarea dr. Kathy Niakan pentru a motiva lansarea tehnicii de editare genetică a embrionilor umani. Kathy Niakan studiază de peste zece ani dezvoltarea embrionară, iar principala ţintă a experimentelor ei este înţelegerea detaliată a primelor şapte zile ale creşterii. De-a lungul acestui interval de timp, ovulul fertilizat evoluează într-o structură de veziculă germinativă numită blastocist, formată din 200-300 de celule. Chiar şi în acestă etapă de blastocist, unele celule îndeplinesc un rol specific – unele cresc mai departe pentru a se implanta în placentă, unele formează un sac membranos ataşat de embrion, iar altele se grupează formând corpul fătului. În această perioadă, segmente din ADN-ul uman înregistrează o activitate intensă. Este probabil ca aceste gene să ne ghideze dezvoltarea primară, dar este neclar cum eşuează acest proces în cazul unui avort.

Experimentele vor fi făcute prin utilizarea embrionilor de la donatori.

Sursa: Mediafax

Vă mai recomandăm şi:

Intervenţia medicală care va marca apariţia ”copilului cu trei părinţi” şi sfârşitul bolilor ereditare – VIDEO