A murit Regina Ana, soţia regelui Mihai. Cum i-au interzis comuniştii şi Biserica căsătoria cu Regele Mihai

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viaţă astăzi, luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia. La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din oraşul Morges”, anunţă într-un comunicat Casa Regală a României.

Conform cu tradiţia Funeraliilor Regale, „corpul neînsufleţit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală”, mai precizează sursa citată.

Ultimele Funeralii Regale din ţara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorinţa Majestăţii Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiţia înaintaşelor Majestăţii Sale.

Casa Regală transmite că „familia Regală anunţă mare doliu pentru primele 7 zile de la înmormântare şi doliu timp de 40 de zile. Începând de mâine, cărţi de condoleanţe vor fi deschise simultan la Castelul Peleş, la Palatul Regal din Calea Victoriei şi la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziţia publicului timp de 40 de zile de la data decesului. Condoleanţele pot fi transmise online la adresa http://www.familiaregala.ro/mesaje/ .Toţi cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitaţi să o facă, începând de mâine, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în faţa intrării principale”.

Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut în al XVI-lea arondisment al Parisului, la data de 18 septembrie 1923. Până la izbucnirea războiului, în 1939, a copilărit în Franţa. La 16 ani a plecat însă cu familia în Spania, ulterior în Statele Unite ale Americii. A studiat pictura la New York, iar pentru a-şi câştiga existenţa a lucrat ca vânzătoare într-un magazin care comercializa panglici şi flori artificiale.

În 1942 s-a înrolat ca voluntar în armata franceză, unde, împreună cu regimentul ei, a fost în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul războiului. Pentru activitatea desfăşurată a fost avansată de la gradul de caporal la cel de locotenent, iar la finalul războiului a fost decorată cu medalia Crucea de război a Franţei.

“La început am condus o ambulanţă. Era o muncă foarte grea pentru că vedeai atât de multă suferinţă. După asta m-au mutat şi am devenit şoferul comandantului. Făceam curierat”, declara Regina într-un interviu acordat TVR în anul 2008.

O căsătorie interzisă de comunişti şi de Biserică

Ana de Bourbon-Parma l-a cunoscut pe Regele Mihai, în noiembrie 1947, la hotelul Claridge’s din Londra, la o recepţie organizată după nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu locotenentul Philip Mountbatten.

“L-am cunoscut pe Mihai la vărul meu, Jean de Luxemburg, care dădea un dineu la ambasada Luxemburgului de la Londra. Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atât de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat”, afirma Regina în acelaşi interviu.

La sfârşitul recepţiei, Regele i-a cerut mâna Principesei, care l-a refuzat.

Ulterior, Regele, Regina-Mamă Elena şi Principesa Ana au plecat la Lausanne. Înainte de se întoarce la Bucureşti, Ana i-a spus lui Mihai că acceptă cererea în căsătorie. Regele Mihai a revenit acasă “la sfatul expres al lui Winston Churchill”, care l-ar fi sfătuit că “mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos”, după cum a mărturisit el mai târziu.

Pentru ca relaţia celor doi să devină oficială era nevoie de acceptul Executivului. Premierul comunist Petru Groza i-a transmis însă că guvernul “nu şi-ar fi permis cheltuielile necesare unei nunţi”.

Nunta celor noi a avut loc în exil, la  Palatul Regal din Atena, în 10 iunie 1948. Regele Paul al Greciei, unchiul preferat al lui Mihai dinspre mamă,  a fost singurul monarh dintre familiile domnitoare ale Europei care i-a ajutat să se căsătorească în contextul în care Vaticanul nu a vrut să accepte mariajul dintre o principesă catolică şi un rege ortodox. Totodată, tradiţia monarhică română stipula ca urmaşii să fie botezaţi în religia ortodoxă. Din familia principesei a participat la nuntă doar unchiul ei, prinţul protestant Erik, care a şi condus-o la altar.

După căsătorie, într-o scrisoare pe care i-a trimis-o Carol al II-a, tatăl lui Mihai, acesta o îndemnat-o pe nora sa, pe care nu o va cunoaşte însă niciodată personal, să fie o soţie bună pentru fiul lui. Răspunsul ei a fost: “Sper să fiu la fel de bună soţie, pe cât de bun soţ aţi fost pentru soacra mea!”.

La început, cei doi miri au trăit în Marea Britanie, mai întâi pe pe domeniu Bramshill, proprietatea de lângă Londra a Lordului Brockett, ulterior pe o altă proprietate, numită Ayot St. Lawrence. În răstimpul şederii lor în Marea Britanie, în anii ’50, au muncit la fermă şi în propriul lor atelier de tâmplărie. În 1956 s-au mutat în Elveţia, la Versoix , la Villa Serena, devenită simbolul Coroanei. De la Versoix Regina Ana a venit în România, la începutul anilor ’90, când Regelui Mihai i se refuza prezenţa în ţară.

Regina Ana şi Regele Mihai au împreună cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957), Maria (n. 1964).