Românul acuzat pentru prăbuşirea sondei Schiaparelli pe Marte. ”Testarea paraşutei de coborâre a fost încredinţată ARCA, aceasta funcţionând în parametri normali”. Reacţia ESA

Sonda de aterizare Schiaparelli trebuia să aterizeze, în siguranţă, pe suprafaţa planetei Marte pe 19 octombrie, însă pe tot parcursul etapelor de aterizare sonda a întâmpinat dificultăţi, ejectarea paraşutei s-ar fi produs mult mai devreme decât era aşteptat, iar propulsoarele s-ar fi stins mai devreme decât era stipulat în planul iniţial. 

Pe 20 octombrie, nava spaţială Mars Reconnaissance Orbiter a NASA a descoperit locul în care sonda de aterizare Schiaparelli s-ar fi prăbuşit, zona Meridiani Planum de pe Marte. Experţii au estimat că aceasta ar fi căzut de la o înălţime între 2 şi 4 kilometri, prăbuşindu-se cu o viteză de 300 de km/h.

• Abuzul de alcool, diabetul și poluarea cresc riscul de Alzheimer și Parkinson
• Vânzările de lux ale grupului LVMH au depăşit exporturile agricole ale Franței

Sonda Schiaparelli a fost denumită în onoarea faimosului astronom italian Giovanni Schiaparelli, aceasta a fost construită în laboratoarele din Torino ale companiei Thales Alenia Space.

Unul dintre principalii vinovaţi pentru eşec, după cum scrie presa italiană, printre care şi La Repubblica, ar fi Dumitru Popescu, CEO al firmei ARCA Space Corporation. Acesta, după cum spune presa italiană, nu ar fi efectuat testele decisive necesare pentru sonda Schiaparelli. 

Acuzaţii vin din partea lui Enrico Flamini, planetolog şi şef al echipei din cadrul Agenţiei Spaţiale Italiene (ASI). Potrivit afirmaţiilor acestuia, sonda Schiaparelli s-a desprins cu succes de Trace Gas Orbiter. Cel din urmă aflându-se şi astăzi pe orbita lui Marte şi culegând date pe care le trimite către Terra. Însă, Schiaparelli a intrat în atmosfera lui Marte cu o viteză de 21.000 de km/h, când a fost deschisă paraşuta, care ar fi trebuit să încetinească zborul, sonda a început să oscileze ca un pendul. Mişcarea a blocat sistemele magnetice de localizare. Conform ASI, ,,în acel moment, la computerul de bord primeam informaţii contradictorii, altimetrul indicând corect cota de 2000 de metri, în timp ce giroscoapele indicau -10 ceea ce înseamnă că sonda s-ar fi aflat undeva sub solul marţian”. Astfel, computerul de bord a luat în considerare datele furnizate de giroscoape şi a oprit propulsoarele la doar 3 secunde după ce au fost pornite. 

Ultimul test realizat asupra unui prototip al sondei Schiaparelli ar fi fost încredinţat unei companii specializate în lansări stratosferice. Deşi experţii din Italia au recomandat firma Swedish Space Corporation, ESA a încredinţat testul decisiv ,,unei companii care nu este dotată cu competenţe specifice suficiente,” după cum afirmă Flamini. Potrivit acestuia, ESA ar fi ales compania românului Dumitru Popescu pentru a economisi un milion de euro. Deşi au fost realizate pregătiri îndelungate înaintea testului final, în cele din urmă ESA a renunţat la acesta, mulţumindu-se doar cu simulările pe computer elaborate de o firmă englezească.

Pentru efectuare testelor finale, compania ARCA ar fi primit 1.100.000 de dolari, dar dacă proba s-a prăbuşit din cauza lipsei testelor, dauna va fi mult mai mare, mai scrie La Repubblica. 

Dumitru Popescu a declarat pentru La Repubblica: ,,ASI trebuie să fie atentă, pentru că dacă nu are probe pentru declaraţiile sale ar putea plăti pentru asta. Noi am făcut tot posibilul, pentru acel test, dar ar fi trebuit să zburăm prea aproape de baza rusească Sevastopol. Rusia tocmai ocupase Crimeea, am fi riscat să provocăm un conflict între Federaţia Rusă şi NATO”.

Dumitru Popescu: ,,Testarea paraşutei de coborâre a fost încredinţată ARCA, aceasta funcţionând în parametri normali în timpul misiunii de pe Marte”

Într-un comunicat de presă remis Descopera.ro, Dumitru Popescu afirmă că, în urma anchetei realizate de Agenţia Spaţială Europeană, compania ARCA Space nu ar fi fost responsabilă pentru producerea sau testarea Unităţii de Măsură Inerţială care a generat datele eronate ce au produs prăuşirea sondei Schiaparelli.  Potrivit acestuia, ESA afirmă că ,,Paraşuta (modului Schiaparelli) s-a deschis normal, la o altitudine de 12km şi o viteză de de 1730 km/h”.

”Scutul termic al vehiculului şi-a îndeplinit misiunea şi a fost eliberat la o înălţime de 7,8 km. În timp ce modulul cobora ataşat de paraşută, radioaltimetrul Doppler a funcţionat corect şi măsurătorile au fost introduse în sistemul de ghidaj. Cu toate acestea, cantitatea mare de date primite a condus la o suprasaturare a sistemului, la puţin timp după deschiderea paraşutei Datele eronate introduse în sistem au generat informaţii care arătau o altitudine negativă, sub nivelul solului. Acest lucru a dus la desprinderea prematură a paraşutei şi la pornirea sistemelor de aterizare, ca şi când modulul ar fi aterizat. De fapt acesta se afla la o altitudine de 3,7 km,” se arată în comunicatul ARCA Space.

În continuare, românul afirmă că ARCA nu a fost niciodata responsabilă pentru producerea sau testarea Unităţii de Măsură Inerţială care a generat date eronate, date care au condus la prăbuşirea modulului Schiaparelli al navei cosmice Exomars.

”Testarea paraşutei de coborâre pe solul marţian a fost încredinţată ARCA, aceasta funcţionând în parametrii normali în timpul misiunii de pe Marte, după cum arată ancheta Agenţiei Spaţiale Europene. Vom încerca să înţelegem care au fost cauzele care au generat declaraţiile domnului Flamini cu patru zile înaintea comunicarii rezultatelor anchetei care arată că Unitatea de Măsură Inerţială de a cărei testare fost responsabila o companie italiană, nu a funcţionat, iar paraşuta a cărei testare a fost încredinţată companiei noastre a funcţionat perfect. Ce s-a dorit să se obţină prin aceste declaraţii?”, se întreabă acesta.

Reprezentanţii ARCA mai susţin că vor întreprinde în următoarele zile ”acţiunile necesare pentru ca domnul Enrico Flamini să suporte costurile declaraţiilor care au generat o campanie de presa a carei ţintă a fost ARCA Space Corporation şi CEO-ul ei”.

ESA: Un senzor a fost defect

ESA a transmis concluziile preliminare după ce Agenţia spaţială italiană a acuzat că testele decisive – cele privind simularea intrării în atmosferă a Sondei Schiaparelli – au fost încredinţate unei organizaţii „care nu avea competenţe suficiente”.

Un senzor defect pare să fi cauzat prăbuşirea pe Marte a Sondei spaţiale Schiaparelli, anunţă Agenţia spaţială europeană (ESA).

Agenţia spaţială europeană a anunţat concluziile preliminare ale anchetei privind prăbuşirea pe Marte a Sondei spaţiale Schiaparelli.

Investigaţia arată că sonda spaţială a interpretat datele unui senzor care arătau că se afla deja sub nivelul solului marţian, deşi era în atmosferă, la altitudinea de 3,7 kilometri. În acest context, sonda Schiaparelli a activat sistemul de paraşutare şi rachetele timp de trei secunde. Sonda s-a prăbuşit pe solul marţian şi a fost distrusă.

„Aceste concluzii sunt încă preliminare”, a declarat un director ESA, David Parker. „Vom avea o imagine completă la începutul anului 2017, după o investigaţie independentă”, a precizat el.

„Ideea este că am învăţat deja multe de la Sonda Schiaparelli, iar aceste informaţii vor contribui direct la a doua misiune ExoMars, programată să fie lansată în 2020”, a subliniat Parker.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: