Ciocolata: curiozităţi, beneficii şi riscuri ale consumului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Ciocolata este preparată din fructul arborelui Theobroma cacao, a cărui nume înseamnă ”hrana zeilor”. Conform Live Science, Theobroma cacao sunt nativi din regiunea Amazonului şi a bazinului fluviului Orinoco din America de Sud. Aceştia apar şi se dezvoltă în zonele calde şi umede aflate la 20 de grade de ecuator. Din momentul în care arborii au început să se răspândească au ajuns să fie plantaţi şi în regiuni precum vestul Africii şi sud-estul Asiei. În prezent, 79% din cantitatea de cacao este produsă în Ghana, Coasta de Fildeş, Nigeria, Indonezia şi Brazilia.

Fructele de cacao sunt culese manual deoarece maşinăriile pot distruge arbori. Seminţele fructului sunt apoi amplasate în containere pentru fermentare ce sunt acoperite cu frunze de bananier. După două până la şase zile, prin intermediul procesului de fermentare este obţinută aroma ciocolatei, dar este stopat şi procesul de germinare nedorită. După fermentare, boabele de cacao sunt uscate pe o platformă, iar muncitorii le întorc de mai multe ori pe zi pe parcursul a cinci zile. Apoi boabele de cacao sunt trimise către fabrica de ciocolată unde sunt curăţate şi prăjite în cuptoare uriaşe. Stratul exteriror al boabei este apoi curăţat prin intermediul unei maşinării, iar miezul este cel ce devine ciocolată. Apoi, această parte a boabei de ciocolată este măcinată şi transformată într-o pastă ce mai apoi, în funcţie, de ingredientele adăugate devine: ciocolată cu lapte, ciocolată neagră sau ciocolată albă. 

Beneficiile ciocolatei asupra sănătăţii

Ciocolata neagră conţine de două până la trei ori mai mulţi flavanoli/ Foto: arhiva

Hrană benefică pentru inimă

Mai multe studii au examinat rolul ciocolatei asupra sănătăţii. Boabele de cacao sunt pline de fitonutrienţi ce acţionează ca antioxidanţi. De asemenea, boabele de cacao sunt bogate în fier, cupru, magneziu, zinc şi fosfor, conform Harvard T.H. Chan School of Public Health. Ciocolata neagră conţine de două până la trei ori mai mulţi flavanoli decât cea cu lapte. 

Deşi există mai multe studii care oferă concluzii cu privire la beneficiile cardiace ale consumul de ciocolată, cantitatea exactă de consum pentru obţinerea lor nu a fost determinată încă. În cadrul unei meta-analize din 2017 privind efectul ciocolatei asupra afecţiunilor cardiace coronare, diabetului şi accidentelor vasculare se sugerează că cele mai multe beneficii sunt asociate consumului moderat de ciocolată. Autorii au descoperit o remediere moderată în cazul pacienţilor cu afecţiuni cardiace atunci când aceştia au consumat ciocolată de peste trei ori pe săptămână. 

Hrană benefică pentru creier

Unele studii s-au axat pe abilitatea ciocolatei de a îmbunătăţi funcţiile cognitive. Un studiu publicat în jurnalul Alzheimer’s Disease în 2016 sugerează că în urma consumului de ciocolată riscul declinului cognitiv la vârstnici scade. În cadrul studiului, au fost analizaţi 400 de portughezi cu vârste de peste 65 de ani. După doi ani de consum moderat, riscul declinului cognitiv a scăzut cu 40%. 

Hrană benefică pentru starea de bine

Consumul de ciocolată este cunoscut pentru beneficiile asupra stării emoţionale. Aceasta conţine substanţe care stimulează creierul în acelaşi mod în care o face canabisul. Conform specialiştilor, ciocolata interacţionează sistemul neurotransmiţător ce contribuie la apetit, reglarea stării emoţionale şi a sistemului de recompensă. În cadrul unui studiu din 2010, publicat de  Archives of Internal Medicine, a fost prezentată o legătură între depresie şi consumul de ciocolată. Rezultatele sugerau că persoanele cu un scor mare în testele de screening pentru depresie consumau mai multă ciocolată decât cei ce nu erau consideraţi depresivi. 

Problemele asociate consumului de ciocolată

Precum multe alte alimente, ciocolata este sănătoasă atunci când este consumată cu moderaţie. Zahărul şi grăsimile adăugate în timpul procesării fac ciocolata să fie bogată în calorii ce pot duce la creşterea în greutate. Majoritatea efectelor negative sunt asociate consumul exagerat de ciocolată. 

Istoria ciocolatei

Spaniolii au îndulcit ciocolata / Foto: arhiva

Istoricii susţin că  ciocolata a apărut în urmă cu 2.000 de ani, denumirea provenind din cuvântul aztec ”xocoatl” ce era denumirea unei băuturi amare făcută din boabe de cacao. Acesta a fost modul în care boabele de ciocolată au fost consumate până când conchistadorii spanioli au ajuns în America Centrală. 

În unele societăţi precolumbiene, boabele de cacao erau utilizat ca monedă de schimb, conform Smithsonian magazine. De asemenea, mayaşi şi aztecii considerau că au proprietăţi mistice şi le utilizau în timpul ritualurilor. Atunci când au venit spaniolii, a apărut şi ciocolata îndulcită. Ciocolata a devenit populară pentru persoanele bogate din Europa în secolul XVIII. Revoluţia Industrială a dus la producerea în masă a ciocolatei, iar popularitatea alimentului a dus la dezvoltarea plantaţiilor arborilor de cacao. Iniţial, coloniile spaniole forţau sclavi mesoamericanii să lucreze pe plantaţii de cacao. 

În 1815, fizicianul olandez Coenraad Van Houten a realizat experimente pentru extragerea untului de cacao, conform Universităţii Cornell. Astfel, a fost creată pudra de cacao şi la scurt timp ciocolata solidă. Ciocolata, aşa cum o ştim noi azi, în formă de baton, a fost invenţia Joseph Fry, din Londra. El a creat primul baton de ciocolată în 1847, adăugând mai mult unt de cacao şi mai puţină apă reţetei.  Apoi, în 1875, Daniel Peter şi Henri Nestle au adăugat lapte condensat, dând naştere primului baton de ciocolată cu lapte

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: