Cine a fost, în realitate, marele câştigător al Războiului Rece?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cine a castigat, de fapt, Razboiul Rece?     razboiul rece, sua, urss, partidul comunist, ronald reagan, george bush, mihail gorbaciov, cursa nucleara, colaps, federatia rusa, perestroika, democratie + zoom

Galerie foto (4)

„Atunci când elefanții se luptă, iarbă este cea călcată în picioare”, spune un înțelept proverb al poporului african Swahili. Timp de mai bine de 45 de ani, superputerile lumii, fosta Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) și Statele Unite ale Americii (SUA) s-au luptat surd în arena de proporții mondiale a Războiului Rece. Astăzi, unii istorici și analiști politici sunt de părere că „iarba” turtită de acești coloși a fost reprezentată chiar de restul popoarelor lumii.

Deși Războiul Rece a însemnat, în principiu, o luptă ideologică a tratatelor, el a născut totuși multă violență. Agresiunea dintre SUA și URSS s-a consumat în regiuni precum Angola și Nicaragua, cele două națiuni angajându-se în războaie delegate, susținute militar și financiar de forțele americane și sovietice. Teritoriul Europei a servit drept spațiu de stocare a rachetelor nucleare pentru ambele părți, în timp ce popoarele satelit ale URSS erau reprimate și subjugate și exploatate de odioase regimuri comuniste.

Dictatorul chilian Augusto Pinochet (1915-2006) a comandat rapirea si uciderea populatiei de stanga din tara sa, sub un regim de tip american, iar opinia publica globala a fost contaminata de teama unui posibil război nuclear.

Cursa nucleară costă!

Tensiunea constantă care a caracterizat Războiul Rece s-a finalizat odată cu destrămarea din 1991 a Uniunii Sovietice, care s-a transformat și reformat, devenind Federația Rusă. Acest colaps a fost precedat de revoluții în Polonia, Cehoslovacia și România, de căderea Zidului Berlinului, precum și de dizolvarea statelor sovietice. Sfârșitul Războiului Rece s-a ivit însă atât de abrupt, încât chiar zece ani mai târziu, neîncrederea capitulării încă obseda Vestul. Paradoxal, această situație a fost foarte bine ilustrată de un episod din 1998 al serialului american de televiziune „The Simpsons”. Acesta prezintă un delegat rus la ONU referindu-se la țară să drept „Uniunea Sovietică”. „Uniunea Sovietică?!”, întreabă mirat delegatul american. „Credeam că v-ați destrămat.” „Niet! Asta am vrut noi să credeți!”, i-a replicat delegatul rus, râzând amenințător. Această scenă satirică denotă o concluzie clară a Războiului Rece: nesiguranță. Ce anume a condus la căderea Uniunii Sovietice? Era colapsul URSS inevitabil, sau America i-a stimulat dezintegrarea? Sau, cum o spunea fostul director al CIA și expert în spațiul sovietice, Robert Gates, „Am câștigat noi, sau doar au pierdut sovieticii?”

Citeşte aici continuarea!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 2 decembrie:

1804 – Napoleon Bonaparte a fost încoronat împărat al Franţei la Catedrala Notre Dame din Paris de către papa Pius al VII-lea.

1815 – A încetat din viaţă scriitorul Jan Potocki, autorul romanului „Manuscrisul găsit la Saragosa” (n. 8 martie 1761)

1823 – Preşedintele Statelor Unite ale Americii a proclamat doctrina „Monroe”, potrivit căreia SUA nu aveau nici o pretenţie de amestec în afacerile interne ale statelor europene, opunându-se, în acelaşi timp, extinderii sistemului politic al acestor state asupra oricărei părţi a continentului american

1857 – S-a născut Nicolae Popovici, compozitor şi dirijor de cor (m. 7 septembrie 1897)

1859 – S-a născut pictorul francez Georges Seurat (m. 25 martie 1891)

1861 – Poarta otomană a admis unirea administrativă şi politică a Principatelor române, printr-un firman însoţit de o notă restrictivă, ca aceasta să înceteze la sfîrşitul domniei lui Alexandru Ioan Cuza

1885 – S-a născut scriitorul Nikos Kazantzakis, autorul romanului „Alexis Zorbas”, ecranizat în 1964 (în rolul principal Anthony Quinn, regizor Michael Cacoyannis) (m. 26 octombrie 1957)

1891 – S-a născut Otto Dix, pictor şi grafician expressionist german. (m. 25 iulie 1969)

1896 – S-a născut Ana Jiquidi, artist decorator, soţia pictorului Aurel Jiquidi. Au colaborat, printre altele, la realizarea compoziţiei în frescă de la Institutul Politehnic din Bucureşti

1899 – S-a născut, la Londra, Sir John Barbirolli (Giovanni Battista), compozitor şi dirijor (m. 28 iulie 1970)

1908 – S-a născut Cecilia Mantta, profesoară de pian, întemeietoare a învăţământului muzical preuniversitar din România (m. 3 iunie 1999)

1912 – S-a născut Gheorghe Chivu, pictor (m. 18 octombrie 1986)

1918 – A murit Edmond Rostand, poet francez (n. 1 aprilie 1868)

1923 – S-a născut Maria Callas, soprană americană de origine greacă. A fost denumită „La Divina” sau „Regina della lirica”. (m. 16 septembrie 1977)

1935 – S-a născut Nicolae Labiş, poet-simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion „buzduganul unei generaţii” (volumele „Primele iubiri”, „Moartea căprioarei”, „Sunt spiritul adâncurilor”) (m. 22 decembrie 1956)

1946 – S-a născut Gianni Versace, unul dintre cei mai apreciaţi creatori de modă (asasinat la 14 iulie 1997)

1950 – A încetat din viaţă Dinu Lipatti, pianist şi compozitor de reputaţie internaţională; a compus muzică simfonică, muzică de cameră şi vocală, fiind distins cu numeroase premii internaţionale (n. 19 martie 1917)

1970 – A încetat din viaţă soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe (n. 8 decembrie 1881)

2009 – A murit pictorul japonez Ikuo Hirayama, cunoscut pentru diverse acţiuni de protejare a obiectivelor culturale mondiale.