Cele mai importante invenţii ale lumii antice. Multe dintre ele le folosim şi astăzi – FOTO

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Multe dintre obiectele pe care le folosim astăzi au fost inventate cu mii de ani în urmă, de către minţile luminate ale lumii antice. Din rândul unor popoare precum egiptenii, grecii sau romanii s-au evidenţiat indivizi care au venit cu idei geniale, care au revoluţionat modul de gândire al societăţilor în care trăiau. O parte dintre conceptele enunţate în perioada Antichităţii au stat la baza inventării unor obiecte pe care le folosim şi astăzi. Iată care sunt cele mai importante dintre acestea:

Hârtia

În jurul anului 3000 î.Hr. egiptenii au dezvoltat o tehnică specială de producere a unui suport de scris realizat din seva plantei de papirus. Metoda consta în fierberea fâşiilor obţinute din tulpina plantei şi îmbinarea lor, pentru a se obţine într-un final nişte coli. Deşi nu este vorba de hârtia pe care o cunoaştem astăzi, papirusul a fost folosit în acelaşi scop şi anume transmiterea informaţiilor pe cale scrisă.

Machiajul

Tot egiptenii au fost cei care au început să folosească machiajul într-un mod similar cu cel de astăzi. La fel ca şi noi, vechii egipteni foloseau diferite substanţe pentru a evidenţia anumite zone ale feţei. Spre deosebire de epoca noastră, în perioada antică erau utilizate funinginea şi praful de galenă (mineral din clasa sulfurilor) pentru a fi obţinut machiajul de culoare gri şi neagră.

Compoziţia machiajului verde avea la bază pudra de malachit, un mineral din clasa carbonaţilor anhidri. În Egiptul Antic, atât femeile cât şi bărbaţii foloseau machiajul, crezând că acesta avea proprietăţi curative şi de protecţie împotriva spiritelor malefice.

Democraţia

Cuvântul „democraţie” provine din limba greacă antică şi înseamnă „puterea poporului” (demokratia = demos + kratos). Conceptul a fost implementat în anul 507 î.Hr. de Clistene, arhontele oraşului-stat Atena. La acea vreme, guvernarea democratică se baza pe activitatea a trei instituţii principale: Ekklesia (a cărei membrii elaborau legile statului şi conduceau politica externă), Boule (consiliul reprezentanţilor triburilor ateniene) şi  Dikasteria (adunarea magistraţilor).

Spre deosebire de conceptul folosit în epoca contemporană, democraţia practicată în Grecia Antică limita dreptul de vot al cetăţenilor. Astfel, puteau să-şi exprime opinia politică doar bărbaţii care aveau vârsta de cel puţin 18 ani.

Maratonul

Conform unei legende, în anul 490 î.Hr. un războinic grec a alergat 40 de km, de la Marathon spre Atena, pentru a aduce vestea succesului repurtat de armata ateniană împotriva perşilor în celebra Bătălie de la Marathon. Se spune că după ce a livrat mesajul, războinicul a murit .

Primul maraton modern a avut loc în cadrul Jocurilor Olimpice de la Atena din anul 1896. Competiţia a fost câştigată de sportivul grec Spyridon Louis.

Betonul

În urmă cu mai bine de 2000 de ani, romanii au inventat un material de construcţie foarte rezistent, pe care l-au denumit opus caementicium. Acesta a fost cunoscut ulterior sub denumirea de beton roman, fiind utilizat pe scară largă îndeosebi în perioada de conducere a lui Octavianus Augustus (27 î.Hr. – 14 d.Hr.).

Compoziţia betonului roman era alcătuită din cenuşă vulcanică, piatră de var şi tuf vulcanic. Astfel, era obţinut un material de construcţie durabil, folosit pentru ridicarea unor monumente impunătoare precum Panteonul din Roma sau Colosseumul. 

Gazeta

În anul 131 î.Hr. apărea la Roma prima ediţie a Actei Diurna („Faptele zilei”). Aceasta era asemănătoare unei gazete din zilele noastre, deoarece în cadrul ei apăreau noutăţi referitoare la viaţa socială şi politică din capitala republicii romane. Printre evenimentele anunţate în titlurile acestui „ziar” se numărau victoriile militare, competiţiile sportive şi chiar naşterile sau decesele unor personalităţi din viaţa publică.

„Ştirile” prezentate în Acta Diurna erau inscripţionate pe suport metalic sau litic. Materialul informativ era expus în zonele cu trafic intens, cum ar fi Forumul Roman.

Ciocolata

În urmă cu mai bine de 3000 de ani populaţiile din America Centrală şi de Sud, cum sunt mayaşii sau aztecii, începeau să cultive boabele de cacao, pe care le foloseau pentru a produce o băutură specială. Conform concepţiilor de atunci, acea băutură avea efecte energizante şi afrodisiace. În secolul al XVI-lea, la întoarcerea din teritoriile cucerite, conquistadorii spanioli aduc cu ei o nouă plantă, pe care noi o folosim astăzi pentru a produce ciocolata.

Cifra zero

Ideea de a folosi cifra zero pe post de simbol al înlocuirii mai multor caractere a apărut acum 2300 de ani la babilonieni. La 650 de ani distanţă, cifra a început să fie utilizată de populaţia mayaşă pentru a elabora calendare complexe. O viziune mai apropiată de zilele noastre asupra cifrei zero a apărut de-abia în secolul al VII-lea d.Hr., când astronomul indian Brahmagupta introduce conceptul conform căruia zero poate fi văzut ca cifră de sine stătătoare.

Sursa: history.com