Cei mai mari producători de aur din lume
Oamenii au fost atraşi de aur de la începuturile civilizaţiei, semne ale goanei după acest metal preţios dăinuind de mai bine de şase mii de ani. De-a lungul istoriei au fost consemnate călătorii şi expediţii în căutarea aurului, această tendinţă accelerându-se în ultimele două veacuri. Secolul al XX-lea a fost cel mai bun din istoria exploatării aurului: dacă în 1900 producţia mondială se ridica la 386 de tone, cantitatea extrasă în anul 2000 se ridica la 2.590 de tone, de aproape şapte ori mai mult!
De la început, producţia mondială de aur a crescut constant, vârful fiind atins în anul 2001, atunci când au fost produse 2.600 de tone de aur. De atunci, cantitatea de aur produsă anual a înregistrat o scădere treptată, în 2009 fiind produse 2.450 de tone, conform USGS (Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite, agenţie oficială a guvernului SUA). În 2010, cantitatea produsă a crescut din nou, ajungând la 2.528 de tone, conform World Gold Council. Cererea de aur în 2010 a fost mult mai mare decât cantitatea produsă - 3.812 tone, conform WGC - un nivel record, atins în ciuda faptului că preţul aurului a crescut cu 40% faţă de nivelul anului 2008.
Conform British Geological Survey, patru ţări domină producţia de aur la nivel mondial, fiind răspunzătoare de 39% din aurul produs: China, Australia, SUA şi Rusia. Aceasta din urmă îşi dispută locul 4 cu Africa de Sud, ţară care în 2006 era cel mai mare producător. Producţia din această ţară a scăzut semnificativ în ultimii ani, nivelul din 2010 (204 tone) fiind aproape de două ori mai mic decât cel înregistrat în 2001, de 402 tone de aur.
China, ţara în care se extrage în prezent cel mai mult aur, a produs în 2010 aproximativ 345 de tone de metal preţios. Gigantul asiatic a devenit lider în producţia de aur de doar 3 ani, însă nu pare să cedeze primul loc în clasament prea curând, deoarece este singura ţară care anunţă o creştere a producţiei, contrar tendinţei actuale la nivel mondial. Dacă din 2001 până în 2010 producţia mondială a scăzut cu 9,6%, în China aceasta a crescut cu 62%. Oficialii chinezi anunţă că în următorii 3 ani intenţionează să crească producţia anuală la 400 de tone.
Chiar şi aşa, această creştere a producţiei nu va reuşi să satisfacă cererea de aur de pe piaţa chineză. Întreaga producţie anuală nu satisface în acest moment cererea de aur a unei singure industrii chineze, cea a bijuteriilor, estimată pentru anul 2010 la 400 de tone.
De asemenea, Banca Centrală Chineză intenţionează să îşi mărească masiv rezerva de aur. Dacă între 2003 şi 2009 rezerva de aur a crescut cu 76%, ajungând la nivelul de 1.054 de tone, se estimează că Banca Centrală a Chinei doreşte să atingă un nivel colosal - 4.000 de tone de aur. Spre comparaţie, rezervele de aur ale Fondului Mondial Internaţional se ridică la 2.814 de tone.
Top 15 companii producătoare de aur din lume
În ceea ce priveşte companiile producătoare de aur, clasamentul este dominat de Barrick Gold Corporation, un gigant canadian care a produs în 2010 aproximativ 241,5 tone de aur.
Conform clasamentului elaborat de compania de cercetare GFMS din Londra, acestea sunt cei mai mari producători de aur din lume, în funcţie de cantitatea de aur produsă în 2010:
1. Barrick Gold - Canada - 241.5 tone
2. Newmont Mining - SUA - 167.7 tone
3. AngloGold Ashanti - Africa de Sud - 140.4 tone
4. Gold Fields - Africa de Sud - 102.4 tone
5. Goldcorp - Canada - 78.4 tone
6. Newcrest Mining - Australia - 72.8 tone
7. Kinross Gold - Canada - 68.0 tone
8. Navoi MMC - Uzbekistan - 62.5 tone
9. Freeport-McMoRan - SUA - 52.9 tone
10. Polyus Gold - Rusia - 43.1 tone
11. Harmony Gold - Africa de Sud - 41.7 tone
12. Cia de Minas Buenaventura - Peru - 34.1 tone
13. Agnico-Eagle Mines - Canada - 30.7 tone
14. Zijin Mining Group - China - 30.1 tone
15. Iamgold - Canada - 30.1 tone
Canada are cele mai multe companii printre primii producători de aur ai lumii, în ciuda faptului că rezervele de aur ale ţării nu sunt foarte mari. Spre exemplu, în 2009 Barrick a produs 230 de tone de aur, pe când toată producţia de aur din Canada a însumat 100 de tone.
Explicaţia constă în valorificarea resurselor aurifere din afara Canadei. Există peste 20 de companii canadiene a căror valoare de piaţă este mai mare de un miliard de dolari, iar pe lângă acestea se adaugă zeci de alte companii ce valorează sute de milioane de dolari. Companiile canadiene controlează numeroase mine-gigant din întreaga lume, de la mina Penasquito din Mexic până la gigantica mină Oyu Tolgoi din Mongolia, care va intra în producţie în 2013 şi despre care se estimează că va spori cu 30% PIB-ul ţării asiatice.
Care este situaţia în Europa?
Companiile canadiene domină şi în Europa, nu doar la nivel mondial. Conform unui raport publicat de Reuters în această vară, cel mai mare producător de aur din Europa este compania European Goldfields, cu sediul în oraşul canadian Whitehorse din regiunea Yukon. European Goldfields şi-a câştigat titulatura de cel mai mare producător de aur european în urma obţinerii aprobărilor necesare pentru exploatarea a două mine din nord-estul Greciei. Pe lângă minele din Grecia, compania deţine şi 80% din mina de la Certej, din munţii Apuseni.
Cu toate acestea, Europa nu este un centru important al mineritului aurifer. Conform celor mai recente statistici, doar 1,9% din aurul produs într-un an la nivel mondial îşi are originile pe Bătrânul Continent.
Turcia este cel mai mare producător de aur din Europa, producţia sa reprezentând 52,3% din producţia totală a continentului, şi este urmată de Suedia, cu 19,3%. Alţi producători importanţi la nivel european sunt Bulgaria (15,6% din producţia totală anuală) şi Finlanda (6,2%). Conform celui mai recent raport elaborat de British Geological Survey, în 2009 în România au fost extrase aproximativ 500 de kilograme de aur, reprezentând 1,7% din totalul producţiei europene.
Clasamentul european urmează să se schimbe în scurt timp, Finlanda urmând să depăşească anul viitor Suedia în topul producătorilor de aur, după ce anul acesta a fost inaugurată a şasea mină auriferă a ţării. Finlanda a accelerat în ultimii ani producţia de aur: dacă în 2008 ţara nordică producea 4.700 de kilograme de aur, în 2011 nivelul estimat este de 7.000 de kilograme. Conform cotidianului Helsingin Sanomat, Finlanda urmează să producă 10 tone de aur în 2012, jumătate din această cantitate provenind de la cea mai mare mină din ţările scandinave, cea de la Kittilä, deţinută de compania canadiană Agnico-Eagle Mines.
Situaţia s-ar putea schimba în cazul în care cele două proiecte miniere aflate în dezbatere în Romania, Roşia Montană şi Certej, ar începe exploatarea. Conform RMGC, proiectul minier de la Roşia Montană ar produce anual, în medie, aproximativ 15 tone de aur. Conform European Goldfields, proiectul de la Certej ar produce aproximativ 3 tone de aur anual. Astfel, cele 18 tone de aur produse anual ar transforma România în cel mai mare producător de pe continent.
În 2010 cererea de aur la nivel mondial a fost una record, în valoare de 150 de miliarde de dolari, iar preţul unciei de aur a fost foarte ridicat în comparaţie cu valorile istorice, indicând un context mondial favorabil noilor exploatări miniere.
-
Povestea aurului românesc
Puţini români ştiu că ţara lor a avut şi încă are unele dintre cele mai mari rezerve de minereuri aurifere între toate ţările lumii. De la împăraţi persani şi romani, la împăraţi habsburgi, de la lideri comunişti până la proiecte miniere moderne dezvoltate de companii internaţionale, saga metalului galben pare a fi departe de sfârşit.
› citeşte mai mult -
Aurul şi cosmetica de lux
De-a lungul istoriei, aurului i-au fost atribuite proprietăţi supranaturale, acest metal preţios fiind folosit în numeroase culturi pentru înfrumuseţare. Despre Cleopatra, regina Egiptului, istoricii spun că obişnuia să se culce în fiecare noapte purtând pe faţă o mască de aur, dorind ca astfel să-şi menţină pielea tânără timp îndelungat. Şi medicina chineză considera că aurul este asociat tinereţii, astfel că împărătesele din dinastia Qing îşi masau faţa în fiecare…
› citeşte mai mult -
Crisoterapia - atunci când aurul vindecă
Folosirea aurului în medicină şi în stomatologie datează de mii de ani. Încă din antichitate, acest metal preţios a fost asociat cu zeii şi cu nemurirea, oamenii crezând că el conferă sănătate, tinereţe şi, în anumite culturi, chiar nemurirea. Aceste calităţi îi erau atribuite aurului şi pentru că era considerat elementul perfect al naturii.
› citeşte mai mult -
O istorie a aurului în date
Ştiaţi că un om de 70 kg are in corp 0,2 mg de aur? Haideţi să vedem în continuare care este povestea aurului!
› citeşte mai mult -
Aurul şi uimitoarele lui însuşiri
Frumoasa lui culoare – rară în rândul metalelor – şi minunata lui strălucire sunt, foarte probabil, primele însuşiri care i-au atras pe oameni spre aur, încă din preistorie. Şi, folosindu-l, i-au descoperit cu vremea şi alte calităţi, graţie cărora l-au preţuit şi mai mult, timp de milenii. Până în ziua de azi, aurul continuă să fie extrem de apreciat, în artă şi ştiinţă deopotrivă, datorită remarcabilelor sale proprietăţi.
› citeşte mai mult -
Aurul: tehnologii de extracţie
De la spălarea nisipului aurifer în vase simple de lemn sau cernerea prin site primitive, până la tehnicile moderne de minerit, care presupun cunoştinţe avansate de chimie, extragerea aurului a parcurs un drum lung, marcat de salturi tehnologice spectaculoase, influenţe profunde asupra naturii, fenomene sociale specifice şi schimbări istorice ireversibile.
› citeşte mai mult -
De la minereu la lingoul de aur: minerit aurifer modern
Dacă spălarea nisipului aurifer şi căutarea micilor vine de aur din piatră au fost, multă vreme, singurele metode de extragere a metalului preţios, cu timpul, cunoaşterea proprietăţilor sale a dus la dezvoltarea unor tehnologii mai eficiente, cu ajutorul cărora metalul mult-râvnit putea fi extras chiar din mine şi minereuri mai sărace în aur. Totul era să ştii cu ce să-l dizolvi.
› citeşte mai mult -
Aurul în industrie
Spunem „aur” şi ne gândim îndată la bijuterii sau la lingouri masive de metal preţios. În mintea noastră, îl asociem cu averea individuală, cu avuţia naţională şi, în general, cu ideea de bogăţie şi fast. Da, aurul e foarte valoros, dar nicidecum doar ca materie primă pentru bijuterii luxoase sau ca monedă forte, ci şi – poate o să vă surprindă – ca material cu variate şi importante utilizări în tehnică, de la construcţia sateliţilor artificiali, până la cea…
› citeşte mai mult -
Aurul în superlative şi recorduri
A fost dintotdeauna unul dintre cele mai râvnite atribute ale celor avuţi. De-a lungul istoriei, a stat la temelia tranzacţiilor monetare din întreaga lume. Niciun alt metal nu a avut un impact atât de interesant şi hotărâtor în evoluţia şi dezvoltarea societăţilor umane. Existenţa sa a provocat patimi, războaie, drame. Cum trăim într-o lume pasionată de recorduri, interesaţi mereu de cine/ce este „cel mai” ori ”cea mai”, am consemnat, alături de câteva calităţi interesante…
› citeşte mai mult -
Simbolurile şi semnificaţiile aurului
Primii oameni l-au asociat aproape instinctiv cu Soarele, al cărui simbol a rămas şi astăzi în multe tradiţii şi doctrine ezoterice. Iniţiaţii au avut pentru el cea mai înaltă preţuire, considerând culoarea sa reprezentativă drept stăpâna tuturor culorilor revelate. Cum albastrul este asociat cu pacea, liniştea şi seninătatea, iar roşul cu pasiunea mistuitoare şi pericolul emergent, auriul este un simbol vizibil al perfecţiunii, puterii şi împlinirii. Un periplu printre sensurile…
› citeşte mai mult -
Aurul în gastronomie
Fructe învelite în foiţă de aur, lichioruri în care plutesc fărâme de aur, îngheţate decorate cu praf de aur… Ireal? Nu. Decadent, poate, dar foarte-foarte real. Ba mai mult: asemenea lucruri nu doar că se prepară, dar se şi mănâncă! Poate este pentru mulţi o surpriză să afle că aurul e comestibil, dar, printre multele însuşiri uimitoare ale acestui excepţional metal, se numără, iată, şi calitatea de a putea fi consumat. E drept, prea multe beneficii nu aduce sănătăţii,…
› citeşte mai mult -
Goana după aur – sacrificiul celor mulţi şi îmbogăţirea celor puţini
Puţine fenomene sociale din istoria omenirii au avut amploarea şi, mai ales, febra şi dinamismul declanşate la nivelul maselor de către celebrele goane după aur. Aparent, soluţia perfectă pentru scăparea de sărăcie şi de toate grijile care decurg din lipsa banilor, aurul a fost, pentru milioane de oameni, visul pentru care nu au precupeţit nimic. Nici timp, nici, familie, nici sănătate, nici măcar propriile lor vieţi.
› citeşte mai mult
-
24 noiembrie 2011, 14:41
daca s-ar deschide exploatarile alea am fi si noi primii din UE la ceva bun nu ca pana acum :D
-
8 noiembrie 2011, 21:46
dividende sau impozit pe dividende. 2.Redevența de numai 4% este nesemnificativă în raport cu daunele provocate populației din zonă și mediului înconjurator ca urmare a exploatării aurului la suprafață, prin dislocarea și cianurarea minereului; 3.Locurile de munca estimate de companie (la circa 3.000 salariați) nu pot fi justificate, tehnologia aplicată fiind specifică activităților industriale, respectiv mecanizată în mare parte și parțial automatizată, în special operațiile de cianurare a sterilului, electroliza și turnarea metalelor prețioase în lingouri; 4. Cheltuieli suplimentare și nejustificate economic ale statului român prin exproprierea forțată și nejustificată a unor proprietăți private în favoarea unei companii tot private, generate de nenumărate procese privind încălcarea dreptului de proprietate
-
8 noiembrie 2011, 21:44
continuare: sau colaborator cu salarii uriașe și nu în ultimul rând cheltuieli semnificative cu managementul sau/și consultanță unor firme străine care pot "aspira" ușor bruma de profit estimată) încât practic acționarul majoritar poate dimensiona anual profitul și decide de unul singur repartizarea acestuia în funcție de propriile interese și nu de interesele statului Român, care având doar 19,3% din totalul acțiunilor nu are putere de decizie în cadrul societatii RMGC. Situația financiară a RMGC ne arată că societatea a înregistrat pierderi considerabile în ultimii 5 ani, eventuale profituri viitoare fiind utilizate cu precădere pentru acoperirea acestor pierderi, astfel că așa zisă cotă proporțională de profit cuvenită statului Român în calitate de acționar este incertă. Pierderile pot fi acoperite din eventuale profituri viitoare - conform reglementarilor din Codul fiscal - astfel că, în prima etapă statul român nu va încasa impozit pe profit,…
-
8 noiembrie 2011, 21:40
@liviu, am scotocit si a reiesit asta: 1. Participația de 19.3% pe care o deține în compania RMGC îi asigură o cotă proporțională din profitul obținut de proiect, însă repartizarea și plata acestui potențial profit este condiționată - conform Legii societăților comerciale nr.31/1990 republicată - de hotărârea acționarului Gabriel Resources,care deține 80.46 % din totalul acțiunilor, acționar majoritar cu capital străin (cotată la Bursa din Toronto (simbol GBU)), compania minieră de stat Minvest, Deva avînd doar 19.31 % din capital și alți acționari minoritari – cu 0.23 % și care nu pot influența decizia de repartizare a profitului. Pe de alta parte însăși metodologia de calcul a profitului, ca diferență dintre veniturile totale și cheltuielile totale, permite creșterea, uneori nejustificată, a anumitor categorii de cheltuieli (cu publicitate, sponsorizari, studii și cercetări, diverse provizioane, asistentă cu personal străin încadrat sau…
-
6 noiembrie 2011, 21:16
Pai daca Europa produce asa putin ce cauta frate astia la noi la Rosia Montana.Sa plece , sa se duca la ei acolo sa distruga munti si istorii. De ce nu se spune ca pe langa aur la noi se va da prin sita mult mai multe metale si poate si uraniu care valoreaza de 3-4 ori cat aurul .Nu toti romani sunt tampiti. Si mai lasati-ne cu spoturile vostre de 2 bani cu mosi si babe din Rosia Montana plangandu-se la televizor ca nu au bani sau copii lor de munca.Faceti turism sau altceva.
-
6 noiembrie 2011, 12:48
@bilic, eu zic sa mai scotocesti si prin manualele de economie nu doar prin chimie. cianura e toxica, dar ea se foloseste in spatii inchise. ce ajunge in iazul de decantare este cianura neutralizata, adica nu mai are nicio treba cu mediul. nu degeba suntem in uniunea europeana, acum se face si la noi treaba dupa standarde inalte. asa cum e normal sa fie, nu cum a fost la baia mare. iar profitul este si el destul de mare avand in vedere ca romania nu investeste nimic in chestia asta. 53% eu zic ca e rezonabil/
-
4 noiembrie 2011, 22:24
@pandele, daca se da drumul la exploatare, tot in coada Europei vom fi. nimic nu va intra in buzunarele noatre, castigul pt cetatenii de rand va fi mai mic de zero. in caz ca vrei sa intelegi si n-ai chiulit de la toate orele de chimie in scoala, in cateva minute, folosind google poti sa descoperi ce sunt alea cianuri. cu atat ne vom alege.
-
4 noiembrie 2011, 09:36
@sa va fie rusine tradatorilor, este cat se poate de vizibil si de public ca rmgc-ul este sponsorul acestor articole.exista sigla lor sus. dar asta nu inseamna ca nu sunt lucruri despre aur de care habar nu aveam si pe care e bine sa le stim. voua nu vi se pare normal sa fim informati, in loc sa vorbim degeaba despre lucruri pe care nu le cunoastem? mie mi se pare ok ce fac ei. atunci cand cunosti lucrurile cum sunt de fapt, risti sa gresesti mai putin.
-
3 noiembrie 2011, 22:31
Renunt sa mai accesez siteul ca urmare a lipsei de respect fata de acele stickere lipite prin oras cu Rosia Montana... Multa *!!!
-
3 noiembrie 2011, 21:53
Aurul este o "moneda" relativ stabila, cu o valoare care creste constant si care ne poate oferi o siguranta in plus in vremuri de restriste. De ce sa nu profitam si noi de ea?
