Cercetătorii au descoperit ceva ce pare a fi un nou tip de sistem stelar. Ciudăţenia găsită de astronomi în doi nori cosmici ”hoinari”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Astronomul Michele Bellazzini şi colegii săi de la Institului Naţional pentru Astrofizică din Bologna, Italia au descoperit norii în anul 2014 cu ajutorul telescopului SECCO. Aceştia se deplasează cu aceeaşi viteză şi au aceeaşi compoziţie chimică, ceea ce poate însemna că au aceeaşi origine, scrie Science News.

Împreună, norii, denumiţi SECCO 1, au o masă de doar 160.000 mase solare în material potrivit pentru formarea stelelor, dar au 20 de milioane de mase solare de hidrogen-gaz – mult mai mult material decât în alte structuri similare. Mai mult decât atât, perechea este anormal de izolată – cea mai apropiată potenţială galaxie de origine este aflată la 975 de ani lumină. „Este o noutate”, a precizat Bellazzini.

• Psihologii explică de ce oamenii simt nevoia să se filmeze și să-și facă poze în continuu
• China este prima țară din lume care trimite „embrioni artificiali umani” în spațiu. Care este scopul…

Simulările au arătat că SECCO 1 s-a despărţit de un trio de galaxii pitice. În mod ciudat, a început să formeze galaxii mult după ce s-au îndepărtat, un lucru pe care astronomii îl credeau imposibil. Ultima perioadă de formare a stelelor a avut loc acum 4 milioane de ani.

Întrebarea rămâne: cum au reuşit aceşti mici nori să comprime suficient gaz pentru a forma stelele?

Bellazzini este de părere că răspunsul are legătură cu originea lor din Roiul Fecioarei. Gazul fierbinte de aici poate înconjura norii şi îi poate comprima suficient de mult pentru a duce la naşterea stelelor.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un cluster stelar s-a rupt de galaxia sa şi „hoinăreşte” printre galaxii cu o viteză uluitoare

Astronomii au reuşit să observe formarea unui sistem stelar cvadruplu

Un sistem stelar misterios alterează modul în care înţelegem cum se formează planetele

Cercetătorii au descoperit originea unei stele care a contrariat astronomii timp de două milenii