Home » Știință » Cum funcționează „pădurea invizibilă”: bacteriile care ne protejează de infecții și legătura lor cu fertilitatea

Cum funcționează „pădurea invizibilă”: bacteriile care ne protejează de infecții și legătura lor cu fertilitatea

Cum funcționează „pădurea invizibilă”: bacteriile care ne protejează de infecții și legătura lor cu fertilitatea
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 22.11.2026

În interiorul vaginului există un ecosistem discret, dar complex, alcătuit din comunități de bacterii, fungi și virusuri care interacționează și concurează pentru resurse și spațiu. Deși invizibil, acest univers microbian are un rol important în sănătatea reproductivă a femeilor, iar cercetătorii îl studiază tot mai atent pentru a înțelege legăturile sale cu riscul de infecții, complicațiile din timpul sarcinii și anumite afecțiuni ginecologice.

Spre deosebire de microbiomul intestinal, unde diversitatea microorganismelor este în general considerată benefică, microbiomul vaginal al multor femei aflate la vârsta reproductivă este caracterizat printr-o diversitate bacteriană relativ redusă, fiind dominat de câteva specii protectoare. Această particularitate îi permite să funcționeze ca o barieră biologică împotriva unor microorganisme potențial periculoase.

În copilărie, flora vaginală prezintă, în general, o diversitate mai mare de microorganisme, inclusiv bacterii anaerobe, care se dezvoltă în medii sărace în oxigen. Transformările hormonale din pubertate schimbă însă radical configurația acestui ecosistem. Creșterea nivelului de estrogen favorizează acumularea glicogenului în epiteliul vaginal, iar produsele rezultate din degradarea acestuia pot fi utilizate de bacteriile din genul Lactobacillus, care ajung frecvent să domine comunitatea microbiană.

Această transformare este importantă pentru sănătatea vaginală, deoarece bacteriile respective produc acid lactic, contribuind la menținerea unui mediu acid, cu un pH situat de obicei între aproximativ 3,5 și 4,5 în perioada reproductivă. În asemenea condiții, dezvoltarea multor microorganisme potențial patogene este îngreunată.

Lactobacillus, bacteriile care apără „pădurea invizibilă”

Chrysi Sergaki, specialistă în microbiom la Medicines and Healthcare products Regulatory Agency (MHRA) din Marea Britanie, explică faptul că Lactobacillus funcționează ca o barieră naturală împotriva agenților patogeni: aceste bacterii ocupă spațiul disponibil și concurează cu alte microorganisme pentru nutrienți, reducând șansele ca unele dintre cele potențial dăunătoare să se înmulțească.

Mai mult, acidul lactic produs de ele reduce pH-ul local, creând un mediu ostil pentru numeroși agenți patogeni.

Protecția nu este doar fizică sau chimică. Unele specii de Lactobacillus pot influența răspunsurile imune locale și pot produce substanțe antimicrobiene, inclusiv bacteriocine, care inhibă dezvoltarea anumitor bacterii concurente.

Totuși, nu toate speciile din acest gen au exact același rol. Cercetările asociază în mod constant Lactobacillus crispatus cu un microbiom vaginal stabil și cu niveluri reduse de inflamație, în timp ce Lactobacillus iners este întâlnită atât în ecosisteme considerate sănătoase, cât și în situații de dezechilibru microbian.

Mai mult, compoziția microbiomului vaginal diferă de la o femeie la alta și se modifică în funcție de vârstă, hormoni, activitate sexuală, menstruație și alți factori. Prin urmare, absența dominanței Lactobacillus nu indică automat o boală.

Ce se întâmplă când bacteriile protectoare își pierd influența

Problemele pot apărea atunci când echilibrul începe să se degradeze. Disbioza vaginală desemnează modificarea compoziției comunității microbiene, uneori caracterizată prin reducerea bacteriilor Lactobacillus și înmulțirea altor microorganisme. Una dintre manifestările clinice asociate este vaginoza bacteriană, afecțiune în care cresc anumite bacterii anaerobe, precum Gardnerella, Prevotella și alte specii asociate dezechilibrului vaginal.

Vaginoza bacteriană nu produce întotdeauna simptome, dar poate provoca secreții vaginale modificate și un miros neplăcut, adesea descris ca asemănător celui de pește. Potrivit Centers for Disease Control and Prevention (CDC), afecțiunea este frecventă, tratabilă și asociată cu un risc crescut de contractare a unor infecții cu transmitere sexuală și cu anumite complicații în sarcină.

Este însă important să distingem vaginoza bacteriană de alte afecțiuni, precum candidoza vaginală sau infecțiile urinare. Acestea au mecanisme diferite și nu reprezintă automat consecințe ale aceleiași modificări microbiene.

Legătura dintre microbiom și infecțiile cu transmitere sexuală este una dintre cele mai intens studiate. O cercetare publicată în 2017 în revista Immunity, realizată asupra unui grup de tinere din Africa de Sud, a identificat un risc de peste patru ori mai mare de contractare a HIV la participantele al căror microbiom cervicovaginal era dominat de anumite comunități bacteriene anaerobe, comparativ cu femeile la care predomina Lactobacillus crispatus.

Rezultatul indică o asociere importantă, dar nu înseamnă că fiecare femeie cu disbioză prezintă același risc și nici că prezența Lactobacillus poate preveni singură infectarea cu HIV.

Laura Goodfellow, cercetătoare în sănătatea femeii la University of Liverpool, Goodfellow propune și o comparație sugestivă între microbiom și o pădure. Într-un ecosistem stabil, organismele deja prezente ocupă resursele disponibile, astfel încât noii veniți au mai puține șanse să se instaleze. Dacă echilibrul este perturbat, microorganismele oportuniste pot găsi condiții mai favorabile pentru a se dezvolta.

Ce legătură există între microbiomul vaginal și cancerul de col uterin

O altă direcție importantă de cercetare privește virusul papiloma uman (HPV), responsabil pentru aproape toate cazurile de cancer de col uterin și implicat și în dezvoltarea unor cancere vulvare și vaginale.

Studiile au observat că femeile cu anumite forme de disbioză vaginală pot prezenta o probabilitate mai mare de persistență a infecției cu HPV, precum și o asociere cu dezvoltarea leziunilor precanceroase cervicale. O analiză sistematică publicată în 2025 în International Journal of Molecular Sciences, care a examinat șapte studii bazate pe secvențiere metagenomică, a identificat o reducere a unor specii de Lactobacillus, în special Lactobacillus crispatus, și o creștere a anumitor bacterii anaerobe în asociere cu progresia leziunilor cervicale.

Mecanismele posibile includ inflamația locală persistentă și modificările barierei mucoasei vaginale. Cu toate acestea, cercetătorii nu au demonstrat încă faptul că disbioza provoacă direct apariția cancerului. Infecția persistentă cu tipuri HPV cu risc oncogen rămâne factorul cauzal central în dezvoltarea cancerului de col uterin.

De aceea, menținerea unui microbiom vaginal echilibrat nu înlocuiește vaccinarea anti-HPV și screeningul cervical recomandat de medic, două dintre cele mai importante metode de prevenire a acestei boli.

Poate microbiomul vaginal să influențeze fertilitatea și evoluția sarcinii?

Aceeași dinamică este investigată și în cazul fertilității. Studiile recente sugerează că anumite tipare ale microbiomului vaginal sunt asociate cu șansele de concepție și cu evoluția sarcinii, însă mecanismele implicate și relațiile cauzale nu sunt încă pe deplin înțelese.

O analiză sistematică și meta-analiză publicată în 2024 în Current Opinion in Obstetrics and Gynecology a examinat 25 de studii, care au inclus în total 6.835 de paciente supuse procedurilor de fertilizare in vitro. Cercetătorii au observat că disbioza vaginală era asociată cu o probabilitate mai mare de pierdere precoce a sarcinii și cu o rată mai mică a sarcinilor confirmate clinic. Totuși, analiza nu a identificat un efect semnificativ statistic asupra ratei nașterilor cu copii vii, ceea ce arată cât de complexă rămâne această relație.

În ceea ce privește sarcina, vaginoza bacteriană a fost asociată cu un risc crescut de naștere prematură și de greutate mică la naștere. Una dintre ipotezele studiate este că anumite comunități bacteriene pot favoriza procese inflamatorii care influențează mediul reproductiv și, în unele situații, evoluția sarcinii.

Aceste descoperiri nu demonstrează însă că disbioza este cauza directă a infertilității sau a avortului spontan. Fertilitatea și complicațiile obstetricale sunt influențate de numeroși factori, iar microbiomul vaginal ar putea reprezenta doar una dintre componentele unui mecanism biologic mult mai complex.

O nouă generație de tratamente: bacterii folosite împotriva infecțiilor

În prezent, cercetătorii lucrează la teste diagnostice capabile să identifice mai detaliat compoziția microbiomului vaginal și să stabilească dacă anumite tipare microbiene pot contribui la estimarea riscurilor medicale.

În august 2025, Chrysi Sergaki, Laura Goodfellow și alți patru cercetători au publicat în Frontiers in Cellular and Infection Microbiology o analiză dedicată potențialului diagnostic al microbiomului vaginal. Autorii discută posibilitatea dezvoltării unor metode personalizate de identificare și monitorizare a afecțiunilor ginecologice, subliniind totodată necesitatea standardizării testelor și a validării lor clinice.

Unele echipe dezvoltă tratamente personalizate, inclusiv preparate vaginale care conțin tulpini atent selectate de Lactobacillus, menite să favorizeze refacerea comunității microbiene după tratarea unei infecții.

Un exemplu este LACTIN-V, un produs experimental care conține Lactobacillus crispatus. Într-un studiu clinic randomizat publicat în 2020 în New England Journal of Medicine, 228 de femei cu vaginoză bacteriană au primit inițial tratament cu metronidazol, după care au fost repartizate într-un grup care a utilizat LACTIN-V sau într-un grup placebo.

După 12 săptămâni, vaginoza bacteriană reapăruse la 30% dintre participantele care primiseră LACTIN-V, comparativ cu 45% în grupul placebo. Rezultatele sugerează că anumite bacterii benefice ar putea contribui la prevenirea recurențelor, însă nu demonstrează că orice probiotic vaginal disponibil comercial produce același efect.

De altfel, ghidurile CDC subliniază că dovezile disponibile nu susțin utilizarea obișnuită a probioticelor comerciale ca înlocuitor al tratamentului recomandat pentru vaginoza bacteriană.

Cum poate fi protejat microbiomul vaginal

Pentru moment, protejarea microbiomului vaginal rămâne strâns legată de câteva practici simple, dar esențiale: evitarea spălăturilor interne, a deodorantelor și produselor parfumate destinate interiorului vaginului, precum și utilizarea antibioticelor numai conform recomandărilor medicale.

Vaginul dispune de mecanisme naturale de autocurățare și nu necesită spălături interne. În schimb, zona externă, numită vulvă, poate fi igienizată delicat, cu apă și, atunci când este tolerat, cu produse blânde, fără parfum.

Folosirea prezervativului poate reduce riscul unor infecții cu transmitere sexuală și al unor dezechilibre asociate activității sexuale, iar simptomele persistente, precum secrețiile neobișnuite, mirosul puternic, usturimea sau disconfortul, justifică un consult ginecologic.

La fel de important, femeile nu ar trebui să încerce să își modifice microbiomul pe baza unor teste comerciale nevalidate sau prin folosirea preventivă a antibioticelor, antisepticelor ori probioticelor intravaginale fără recomandare medicală.

Cercetările în domeniu continuă, iar microbiomul vaginal se conturează ca unul dintre cele mai promițătoare domenii de cercetare ale medicinei personalizate. De la îmbunătățirea diagnosticului infecțiilor recurente până la identificarea unor posibili indicatori ai riscurilor reproductive, acest ecosistem microscopic ar putea contribui la dezvoltarea unor strategii medicale mai precise.

Iar una dintre cele mai interesante concluzii este că sănătatea vaginală nu depinde doar de absența microorganismelor periculoase, ci și de relația complexă dintre corpul femeii și comunitățile microbiene care îl populează. O lume invizibilă, care începe abia acum să își dezvăluie o parte dintre secrete.

Știați că?

Un microbiom vaginal sănătos nu este neapărat cel care conține cele mai multe tipuri de bacterii.

Spre deosebire de microbiomul intestinal, unde o diversitate mare este frecvent asociată cu sănătatea, în vagin predominanța unor specii de Lactobacillus și o diversitate bacteriană relativ redusă pot reprezenta un avantaj protector.

Totuși, cercetările arată că există variații importante între femei, iar compoziția microbiomului trebuie interpretată în contextul vârstei, al modificărilor hormonale și al stării clinice.

Surse:

https://www.cdc.gov/bacterial-vaginosis/about/?CDC_AAref_Val=https://www.cdc.gov/std/bv/stdfact-bacterial-vaginosis.htm

https://www.bbc.co.uk/future/article/20251125-how-bacteria-in-the-vagina-can-improve-health

https://ictr.johnshopkins.edu/news_announce/what-your-vaginal-microbiome-can-tell-you-about-your-overall-health/

Vă mai recomandăm să citiți și:

„Bacteriile-zombi” continuă să producă ADN chiar și după ce mor

Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul

O echipă de la MIT a conectat bacterii pentru a crea tranzistori vii

Un compus produs de bacteriile intestinale ar putea accelera modificările asociate bolii Alzheimer

Roxana Ioana Ancuța
Roxana Ioana Ancuța
Roxana-Ioana Ancuța este jurnalist cu o experiență de aproape 15 ani în presa scrisă. Absolventă a facultății Școala Superioară de Jurnalistică și având un master în Comunicare și Relații Publice, îi place foarte mult să scrie, aceasta fiind nu doar o profesie, ci un mod de a fi ea ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Turiștii au trecut zeci de ani pe lângă 280 de gravuri preistorice fără să le observe. Unele au fost acoperite de inscripții moderne
Turiștii au trecut zeci de ani pe lângă 280 de gravuri preistorice fără să le observe. Unele au fost acoperite de inscripții ...
Două obiceiuri alimentare simple ne pot ajuta în lupta cu kilogramele, descoperă noi cercetări
Două obiceiuri alimentare simple ne pot ajuta în lupta cu kilogramele, descoperă noi cercetări
Alzheimer poate începe cu mult înaintea pierderii memoriei. Ce indicii au găsit cercetătorii în sânge
Alzheimer poate începe cu mult înaintea pierderii memoriei. Ce indicii au găsit cercetătorii în sânge
Cum știu milioane de molii pe cale de dispariție din Australia încotro să migreze?
Cum știu milioane de molii pe cale de dispariție din Australia încotro să migreze?
ADN-ul unei femei de acum 30.000 de ani dezvăluie legături neașteptate între populațiile Europei
ADN-ul unei femei de acum 30.000 de ani dezvăluie legături neașteptate între populațiile Europei
Iuliana din Norwich, prima femeie cunoscută care a scris o carte în limba engleză
Iuliana din Norwich, prima femeie cunoscută care a scris o carte în limba engleză
Havelock Ellis și nașterea sexologiei moderne: de la autoerotism la narcisismul freudian
Havelock Ellis și nașterea sexologiei moderne: de la autoerotism la narcisismul freudian
Cum a căpătat diavolul coarne și copite. De la teroarea medievală la demonii digitali
Cum a căpătat diavolul coarne și copite. De la teroarea medievală la demonii digitali
Un nou anestezic a scăzut durerea șoarecilor fără să-i adoarmă
Un nou anestezic a scăzut durerea șoarecilor fără să-i adoarmă
Cum să fii mai odihnit? Acest factor contează mai mult decât numărul de ore dormite!
Cum să fii mai odihnit? Acest factor contează mai mult decât numărul de ore dormite!
Cum ne ajută fără să știm genele moștenite de la neanderthalieni?
Cum ne ajută fără să știm genele moștenite de la neanderthalieni?
Pentru prima dată, astronomii au observat o stea care își înghite companionul
Pentru prima dată, astronomii au observat o stea care își înghite companionul
Omenirea este la un pas să descopere „un leac” pentru cancerul pancreatic, potrivit unui studiu
Omenirea este la un pas să descopere „un leac” pentru cancerul pancreatic, potrivit unui studiu
Britanicii pregătesc provizii în caz de situații de urgență, la recomandarea Guvernului
Britanicii pregătesc provizii în caz de situații de urgență, la recomandarea Guvernului
Cât de pregătită ar fi Europa să desfășoare trupe în Ucraina după încheierea războiului cu Rusia?
Cât de pregătită ar fi Europa să desfășoare trupe în Ucraina după încheierea războiului cu Rusia?
Controversa din jurul asasinării lui Kennedy. Cine l-a vrut mort şi ce rol are teoria lui Pacepa?
Controversa din jurul asasinării lui Kennedy. Cine l-a vrut mort şi ce rol are teoria lui Pacepa?
Acord între Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru restabilirea relațiilor după Brexit
Acord între Marea Britanie și Uniunea Europeană pentru restabilirea relațiilor după Brexit
Apple vrea să lanseze agent AI capabil să folosească un computer în numele utilizatorilor
Apple vrea să lanseze agent AI capabil să folosească un computer în numele utilizatorilor