Lucruri puţin ştiute despre elementul rodiu, cel mai rar şi preţios metal din lume

Numărul atomic al său (numărul de protoni din nucleu) este 45, masa atomică este de 102,90550. Densitatea este de 12,41 grame pe centimetru cub. Starea de agregare la temperatura camerei este solidă. Punctul de topire este de 1.964 de grade Celsius, iar punctul de fierbere este de 3.695 de grade Celsius. Numărul de izotopi (atomii din acelaşi element, dar cu un număr diferit de neutroni) este de 24, cel mai stabil fiind Rh-103, scrie Live Science.

Rodiul este unul din cele şase metale din grupa platinei: platină, paladiu, rodiu, osmiu, iridiu şi rutheniu. Este, de asemenea, şi un metal nobil, ceea ce înseamnă că nu reacţionează uşor cu oxigenul, este un catalizator foarte bun şi este rezistent la coroziune şi eroziune. Caracteristici comune ale grupei platinei sunt punctele ridicate de topire, lipsa de toxicitate şi rezistenţa menţionată mai sus.

• Galileo Galilei, omul care a schimbat cursul istoriei. „Și totuși, se mișcă!”
• Sonda europeană Mars Express a observat „păianjeni” pe planeta Marte

Rodiul este cel mai rar element din grupa platinei, apărând într-o parte din 200 de milioane în crusta Pământului. Acesta are o densitate mai mică şi un punct mai înalt de topire ca platina. Rodiul rămâne neafectat de aer şi apă până la 600 de grade Celsius.

Descoperirea

Elementul a fost descoperit în 1803 de chimistul englez William Hyde Wollaston, la scurt timp după descoperirea paladiului. Wollaston a extras rodiul dintr-o bucată de platină pe care a obţinut-o din America de Sud. Rodiul apare deseori în depozitele de platină şi se obţine de obicei prin rafinarea acesteia.

Wollaston a fost prima dată alertat de posibilitatea existenţei unui nou element în minereurile de platină de chimistul francez Hippolyte-Victor Collet-Descotils, care credea că roşul unor minerale de platină se datorează prezenţei unui metal neidentificat. După o serie de reacţii chimice, Wollaston a fost capabil să înlăture platina şi paladiul din mostra de minereu de platină. A rămas o pudră de un roşu închis – care era clorură de sodiu (sare) cu rodiu.

Utilizări

Principalele utilizări ale rodiului sunt în catalizatoare menite să purifice emisiile vehiculelor – alături de paladiu şi/sau platină.

Datorită rezistenţei şi strălucirii sale, este folosit şi ca finisaj în bijuterii.

În aliaj cu platina este folosit în motoarele cu reacţie. În industria chimică, rodiul este utilizat drept catalizator în realizarea acidului azotic, acidului acetic şi a reacţiilor de hidrogenare. Mai este folosit şi ca înveliş pentru fibre optice. Pentru că are o rezistenţă electrică mică şi este foarte rezistent la procesul de coroziune, este folosit ca material de contact electric.

În multe situaţii, rodiul apare în aliaje cu platina şi iridiul pentru a crea metale rezistente la oxidare care pot rezista şi la temperaturi înalte, ceea ce se traduce printr-o utilizare largă în industrie.

Nu are însă vreo utilizare biologică şi nu se cunoaşte să aibă vreun rol în procesele vieţii. Deşi unii compuşi de rodiu sunt cancerigeni, nu au fost înregistrate cazuri în care elementul a afectat persoane. Un motiv pentru acesta este că rodiul este foarte rar. Testele pe plante au arătat că acesta este cel mai puţin toxic element din grupa platinei.

Exploatarea

Rodiul comercial este în general obţinut ca produs secundar al rafinării cuprului şi nichelului. În natură, rodiul poate fi nativ sau în minerale de platină. Se poate găsi în nisipurile râurilor din Americi.

Africa de Sud produce 80% din cantitatea totală de rodiu. Preţurile variază extrem de mult. Spre exemplu, în 2008, înainte de criza economică, preţului unui gram de rodiu era de aproximativ 360 de dolari americani. În 2018, acesta are o valoare dublă.

Viitorul rodiului

Se pare că rodiul a găsit o nişă în principal în industria automobilelor pentru filtrarea emisiilor, dar alte proiecte de cercetare au scos la iveală că metalul preţios poate avea mai mult potenţial în acest rol de catalizator. Într-un astfel de studiu, cercetătorii elveţieni de la Institutul Paul Scherrer şi de la ETH Zurich au dezvoltat un nou proces chimic care foloseşte energia termică solară pentru a converti dioxidul de carbon şi apa în combustibil. Procesul chimic implică o combinaţie de oxid de ceriu şi mici cantităţi de rodiu drept catalizator. Descoperirea lor este un pas important în depozitarea (chimică) a energiei solare, o problemă cu care savanţii s-au confruntat încă de la începutul acestei ramuri a industriei energetice.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cele mai noi 4 elemente din tabelul periodic au fost denumite – FOTO+VIDEO

Ununseptium, noul element chimic supergreu descoperit de rusi

Patru elemente noi au fost adăugate Tabelului lui Mendeleev

Litiul – incredibilul potential al celui de al treilea element