O ”pepinieră” pentru stele a fost descoperită la o distanţă mică de Terra. Fenomenul spectaculos observat de astronomi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

MNM este o galaxie satelit a Căii Lactee, vizibilă în principal din Emisfera Sudică. La doar 160.000 de ani lumină de Terra, poate fi considerată vecina noastră. Fiind atât de aproape, singurul braţ al spiralei galaxiei apare foarte clar, permiţând inspectarea regiunilor precum N180 B, scrie Science Daily.

Regiunile de tip H II sunt nori interstelari de hidrogen ionizat – nucleul dezgolit al atomilor de hidrogen. Acestea sunt  pepiniere stelare, iar noile stele masive formate sunt responsabile pentru ionizarea gazului înconjurător, ceea ce duce la fenomene strălucitoare. Forma distinctivă a N180 B este alcătuită dintr-o bulă enormă de hidrogen ionizat înconjurat de patru bule mai mici.

În aceşti nori, MUSE a putut observa un jet emis de o stea tânără masivă, cu o masă de 12 ori mai mare decât Soarele. Jetul, numit Herbig-Haro 1177 sau HH 1177, a putut fi observat de cercetători. Este prima dată când un jet a fost observat în lumină vizibilă în afara Căii Lactee, întrucât sunt de obicei ascunse de praf. Totuşi, mediul cu puţin praf permite HH 1177 să fie observat în lungimi de undă vizibile. Cu aproape 33 de ani lumină, este unul dintre cele mai lungi jeturi observate vreodată.

HH 1177 oferă indicii cu privire la prima perioadă a vieţii stelelor. Jetul este foarte concentrat, cu puţină divergenţă. Astfel de fenomen este asociat cu discurile de acreţie ale stelelor şi pot spune ceva despre modul în care aceste corpuri tinere acumulează materie. Astronomii au găsit că atât stelele masive, cât şi cele mai mici, pot lansa jeturi precum HH 1177 prin mecanisme similare, indicând faptul că stelele masive se pot forma în acelaşi mod precum stele cu masă mai mică.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un număr uriaş de stele cu o masă de 200 de ori mai mare decât cea a Soarelui a fost descoperit într-o galaxie vecină

De ce unele galaxii nu mai formează stele?

Praful de stele, unic în lume, creat în laboratoarele Universităţii ”Alexandru Ioan-Cuza” din Iaşi – INTERVIU

Momentul în care două stele se distrug între ele, înregistrat de astronomi