ZIUA DARWIN. Si totusi cine a fost Charles Darwin?

Vorbind, sau scriind, doar despre „Originea Speciilor”, revolutionara lucrare a lui Charles Robert Darwin, riscam sa picam in acelasi „pacat” pe care il fac multi, asociindu-l pe naturalistul britanic doar cu aceasta opera. In fapt, chiar daca nu ar fi publicat niciodata analiza stiintifica a evolutiei animale pe Terra, Darwin ar fi ocupat cu siguranta un loc de frunte in elita oamenilor de stiinta din toate timpurile. Nu mai putin de 26 de lucrari, exceptand-o aici pe cea mai cunoscuta dintre ele, formeaza un repertoriu impresionant al celui care – oare cati stiu aceste lucruri? – descoperea secretul formarii atolilor, demonstra fototropismul (modul in care lumina influenteaza cresterea plantelor), lansa primele teorii cu privire la extinctia Megafaunei si a miscarii continentelor, ca sa nu mai pomenim de uriasa sa contributie la analiza si descriera florei si faunei din emisfera sudica.
 

Materialismul radical 

Charles Robert Darwin s-a nascut pe data de 12 februarie 1809 in localitatea Shrewsbury, comitatul Shropshire din Marea Britanie. Fiu al reputatului medic Robert Darwin si al Susannei Darwin, Charles avea toate premizele pentru a urma o cariera fructoasa pe calea stiintelor, cu atat mai mult cu cat bunicul sau, medicul, poetul, inventatorul si filozoful Erasmus Darwin, fusese unul dintre cei mai apreciati savanti ai epocii sale. Isi pierde mama la varsta de numai opt ani, motiv pentru care, pana in 1825, va locui impreuna cu fratele sau Erasmus la internatul Scolii Anglicane din Shrewsbury. Verile le petrece ajutandu-si tatal in activitatile caritabile de tratare a celor saraci.

Sfatuit de acesta, Charles isi incepe studiile de medicina la Universitatea din Edinburgh, studii pe care le considera insa plictisitoare, preferand, in schimb, sa aprofundeze istoria naturala si sa frecventeze intalnirile societatilor care promovau conceptul filozofic al materialismului radical. Iritat de lipsa de interes pentru medicina a fiului sau, Darwin Sr. il inscrie pe acesta la cursurile de teologie ale Universitatii Cambridge, cursuri pe care fiul le va finaliza in 1831. Pasiunea acestuia pentru stiintele naturii este insa evidenta, iar in timpul studiilor de teologie, Charles Darwin isi gaseste timp pentru a aprofunda Teologia Naturala a lui William Palley, lucrare care explica adaptarea speciilor prin intermediul Divinitatii.

Finalul studiilor reprezinta un moment extrem de important in viata viitorului om de stiinta, in acelasi an 1831 cererea sa de participare ca naturalist pe nava regala Beagle fiind acceptata in ciuda unei concurente acerbe. La numai 22 de ani, Charles Robert Darwin pleca astfel intr-o calatorie care avea sa ii schimbe viata si care, la finalul ei, urma sa devina sursa de inspiratie pentru multe generatii de oameni de stiinta.

HMS Beagle, nava regala britanica lansata in 1820 

Beagle si Originea Speciilor 

Desi doar un novice, Darwin isi duce la indeplinire sarcina cu un profesionalism desavarsit, inregistrand, clasificand si colectionand mostre din sute de specii de plante si animale necunoscute pana atunci in mediile academice europene. Mai mult, el scoate la lumina fosile ale unor uriase animale extincte, reprezentanti ai Megafaunei, fapt care va crea fundamentul viitoarei teorii a evolutiei. In fapt, „miracolul inlocuirii unor specii disparute cu altele noi”, asa cum il numea Darwin, il determina pe acesta sa isi noteze in propriul jurnal: „Se pare ca mie imi revine datoria de a aduce o raza de lumina asupra originii speciilor”. Era punctul de inceput al intelegerii uriasului puzzle pe care il reprezinta viata.

Reintors in Marea Britanie dupa cinci ani de cercetari asidue, CharlesDarwin era deja un savant in adevaratul sens al cuvantului. Desi publica mai multe lucrari bazate pe observatiile facute in timpul calatoriei pe nava Beagle, munca la cea mai cunoscuta lucrare a sa avea sa se intinda pe aproape doua decenii. Constient de reactiile pe care urma sa le nasca Originea speciilor, Darwin ezita sa pomeneasca de evolutia umana. Realitatea este ca nicaieri in monumentala sa creatie nu exista vreun capitol dedicat originilor speciei umane. Exceptie face doar urmatorul pasaj: „Lumina va cadea si asupra inceputului omului a istoriei sale”.

Cu toate acestea, criticile la care este supus din partea teologilor si a adeptilor creationismului (critici care nu au disparut nici astazi) sunt extrem de violente. Articolele denigratoare, predicile care il acuzau si caricaturile care il infatiseaza in chip de maimuta sau de monstru alcatuit din zeci de parti animale impanzesc presa vremii. In fond, ne aflam in plina era victoriana, o era care in ciuda efervescentei stiintelor de orice fel ramanea una eminamente religioasa. Si totusi, in ciuda numarului mare de opozanti si a tirajului infim al Originii speciilor, lucrarea naturalistului britanic se dovedeste un succes major. In numai doua decenii, lumea stiintifica adopta teoria Selectiei Naturale a lui Darwin, iar evolutia incepea sa fie predata in primele academii europene.

Coperta originala a primei editii a Originii speciilor

Mostenirea lui Darwin 

Lovitura pe care Charles Robert Darwin o dadea vechilor credinte religioase era evidenta. Omul, impreuna cu toate formele de viata de pe Pamant, nu mai era rodul direct al unei interventii Divine. Naturalistul enunta pentru prima data o ipoteza in care atat flora cat si fauna erau rezultatul unui indelungat proces evolutiv, in care urmasii mai bine adaptati ai unei specii supravietuiau in detrimentul celor mai slabi. La randul lor, acestia dadeau nastere altor specii mai evoluate, intr-un proces continuu, totul facand trimitere la un stramos comun care ar fi existat in urma cu sute de milioane de ani. Darwinismul devenea un curent care redefinea intreaga lume a stiintelor naturale. Tradusa in zeci de tari, Originea Speciilor facea adepti in toate colturile lumii iar oamenii de stiinta gaseau in teoriile britanicului raspunsul pe care il cautasera cu asiduitate. Astfel, in 1868, geologul scotian Sir Charles Lyell publica „Dovezile geologice ale Antichitatii omului”, in timp ce biologul englez Thomas Henry Huxley, cel ironizat de contemporani cu apelativul „buldogul lui Darwin”, lansa o noua lucrare intitulata „Dovezi ale locului Omului in natura” in care explica asemanarile anatomice dintre oameni si maimute. Nu mai departe, exploratorul Henry Walter Bates, sustinea cu dovezi palpabile teoria evolutiei prin amplul tratat „Naturalistul pe fluviul Amazon”, volum publicat dupa 11 ani de cercetari in jungla amazoniana.

Chiar daca numele ii era asociat cu blasfemia (in fond, Darwin negase Creatia) savantul britanic isi continua munca asidua de cercetare pentru inca doua decenii. Vaste studii de botanica, geologie sau evolutie a psihologiei umane sunt doar cateva dintre temele predilecte ale cercetarilor din ultimii ani de viata ai omului de stiinta. Charles Robert Darwin se stingea din viata la 19 aprilie 1882 lasand umanitatii o mostenire fabuloasa. Inmormantat in Catedrala Westminster, acesta era asezat langa cel care ii fusese model pe tot parcursul vietii, nimeni altul decat ilustrul fizician Isaac Newton.

Piatra funerara a mormantului in care se odihneste celebrul om de stiinta

Spune-ti si tu parerea! Crezi ca Darwin a avut dreptate sau esti un adept al curentului de gandire creationist (Viata a fost creata de Dumnezeu)?

CITESTE SI CELELALTE ARTICOLE DEDICATE ZILEI DARWIN:

• Evolutia a murit! Ba nu, evolutia este in actiune!
  
• Ce nu stia Darwin?
• Caruselul evolutiei: umanitatea la viteza maxima