Minuni pe cale de disparitie

Patrimoniul cultural si cel natural – un dar al trecutului care ar trebui lasat mostenire viitorului – reprezinta doua surse de viata si de inspiratie primordiale. Locuri atat de diverse precum intinderile Parcului National Serengeti din Africa orientala, piramidele din Egipt, Marea Bariera de Corali din Australia sau catedralele baroce din America Latina alcatuiesc un patrimoniu mondial, ale carui situri, potrivit UNESCO, apartin, indiferent de teritoriul pe care sunt plasate, tuturor popoarelor. Multe dintre aceste situri traiesc suferinta unor amenintari ingrijoratoare.

7 minuni in declin

Venetia, Canal Grande

"S-a stins viata falnicei Venetii,/ n-auzi cantari, nu vezi lumini de baluri". Chiar daca, la vremea cand Eminescu scria aceste versuri, Orasul Dogilor nu mai avea, intr-adevar, opulenta de pe vremea Serenissimei Republici, astazi, cel putin sub raportul spectaculosului si al iluminarii feerice, arata grandios. Problema acestui oras fondat in anul 452, unic in miraculoasa lui alcatuire lacustra, este aceea ca se scufunda cu aproximativ 1,5 cm pe secol, oricat de masive sunt eforturile, sustinute la scara industriala, de pompare a apei din structurile subterane.

Insulele Maldive

Desi pare aproape imposibil de imaginat ca o intrega tara sa se scufunde, exact asta se intampla cu Maldivele, "o semintie" de aproximativ 1.200 de insule, scaldate de niste ape care, potrivit specialistilor, contin cea mai bogata viata marina din lume. 80% dintre aceste insule se afla cu aproape un metru peste nivelul marii si sunt pandite de un risc tragic: cresterea continua a nivelului oceanului, fenomen cauzat de incalzirea globala. In timpul tsunami-ului din 2004, care a afectat intreaga infrastructura a tarii, multi atoli din zona au disparut definitiv de pe harta lumii.

Zapezile de pe Kilimanjaro

Considerat cel mai inalt munte din Africa (6.021 m), Kilimanjaro are un varf (cel vestic) caruia localnicii ii spun, nu intamplator, Masai Ngaje Ngai, adica Salasul lui Dumnezeu. Aerul sau de templu al transcendentului e intretinut si de hlamida imaculata de zapada care ii imbraca, indiferent de anotimp, piscul. In ultimii ani, acest acoperamant alb si-a restrans treptat dimensiunile, din pricina aceleiasi incalziri globale. Specialistii spun ca ghetarii care pareau eterni vor deveni, in doar cincisprezece ani, istorie.

Marele Zid Chinezesc

Cele mai vechi segmente din acest monument, probabil cel mai autoritar simbol al Imperiului de Mijloc, dateaza din secolul al V-lea i.Hr. Frontiera semeata si edificiu de aparare, singurul artefact uman vizibil din spatiul cosmic, Zidul a fost consolidat in vremea dinastiei Ming (secolul al XIV-lea). Astazi, aproape doua treimi din cei 6.400 de kilometri care reprezinta distanta de la granita cu Coreea si pana in desertul Gobi au fost distruse de eroziune si de dezvoltarea necontrolata a regiunilor din preajma.

Luxor, Egipt

Datand, aproximativ, din veacul al XIV-lea i.Hr., complexul Luxor de pe malul apusean al Nilului - care include Valea Regilor, Valea Reginelor, precum si mai bine de 40 de temple si monumente funerare - este amenintat nu doar de ravagiile turismului si de rapacitatea "pradatorilor" de vestigii arheologice, ci si de catre insusi fluviul sacru. Constructia barajului de la Aswan, in urma cu 40 de ani, a prilejuit infiltratii masive de apa, care au erodat vechile fundatii si au acoperit numeroase morminte.

Machu Picchu, Peru

Stravechea cetate incasa este pe cale sa devina o victima a propriei sale popularitati. Ruinele, descoperite de istoricul american Hiram Bingham in 1911, au devenit cea mai populara atractie turistica peruviana din ultima vreme. Traficul urias (circa un milion de vizitatori anual) a provocat destabilizarea si chiar prabusirea unora dintre fundatiile de piatra. In plus, dezvoltarea zonala - consecinta a valului de vilegiaturisti - ameninta mediul alpin in care a fost edificata cetatea.

Triunghiul de coral, Indonezia

In acest spatiu au fost descoperite mai bine de 3.000 de specii de pesti si circa 600 de varietati de corali, adica aproximativ 75% din totalul cunoscut pana asazi. Acest ecosistem paradisiac se confrunta cu doua probleme severe: pescuitul excesiv si pescuitul distructiv (care foloseste, pentru uciderea pestilor, explozibili sau otravuri). Consecinta acestor actiuni criminale este nu doar disparitia vietatilor acvatice, ci si distrugerea habitatului lor.

2012 in patrimoniul umanitatii

De septem orbis miraculis, carte atribuita lui Philon din Bizant (secolul III i.Hr.), a alaturat, pentru eternitate, sapte dintre cele mai desavarsite monumente nascute, in zorii istoriei, de mintea si iscusinta omeneasca. O salba de minuni intocmita dupa niste criterii explicite: marimea, frumusetea, performanta tehnica. Cum era firesc (asta daca admitem ca firescul se poate acomoda cu ideea de miracol), lista acestor ispravi a sporit o data cu trecerea timpului si a ajuns sa marturiseasca spectaculosul, excelenta, titanicul, supraumanul altor si altor monumente, in numeroase colectii, fiecare cu criteriile ei de selectie, cu aspiratiile si larghetea sau severitatea sa.

Unele dintre ele au ajuns chiar pana la cifra de 1.000. Nu mai mult, ca sa nu deprecieze ideea de exemplaritate, nu mult mai putin, pentru ca spiritul uman, in lipsa lui de tihna, a creat neobosit vreme de 2.000 si mai bine de ani, de la data consemnarii lui Philon, si a impins constant performanta spre parametri superiori, facand practic imposibila lasarea deoparte a unuia sau a altuia dintre gigantii frumusetii care jaloneaza harta lumii.

Cum pariurile oamenilor care au vrut sa atinga perfectiunea au fost facute fie cu insondabila divinitate, fie cu manifesarea ei sensibila, natura, lista minunilor lumii din marele Muzeu al Planetei a fost completata, in decursul timpului, cu cele mai spectaculoase creatii naturale (de la conurile Cappadociei, la lacurile Keli Mutu, cheile Taroko, muntele Fuji, raul Kali Gandaki, golful Phangnga sau Marele Canion).

Aceasta lista mixta care, potrivit logicii progresului, ar fi trebuit largita continuu, iata ca, in anii din urma, a inceput sa se diminueze. Oricat de multe sunt si vor fi cladirile a caror inaltime se razboieste cu muntii, oricat de ample vor fi structurile faraonice proiectate de cei mai cutezatori arhitecti, unele dintre cele existente raspandesc deja mirosul ruinelor si cunosc amenintarea neantului. Daca natura pare, uneori, ca vrea sa se rafuiasca, simbolic, cu oamenii, rapindu-le roadele muncii si ale inchipuirii, asa cum e cazul Venetiei, unde marea surpa neostenit peretii si mesteca din ce in ce mai infometata structurile de rezistenta ale cladirilor, de cele mai multe ori oamenii sunt cei care naruie edificiile naturii, din neglijenta si graba sau pentru ca le lipseste sentimentul sacrului si o scara stabila a valorilor.

Asta ca sa nu mai vorbim de faptul ca isi vandalizeaza propriile creatii, cu o inconstienta care se cere curmata rapid. Situatiile pe care vi le-am infatisat in paginile precedente sunt doar cateva dintre cele aflate pe lista de interventie a organizatiilor care se simt responsabile pentru patrimoniul umanitatii. Dincolo de iminenta tragediei lor, respira, asa cum se poate vedea din imagini, o glorie care, mai presus de oameni, se incapataneaza sa nu moara.

CITESTE SI:

• 21 de minuni ale lumii
  
• 7 minuni mai putin cunoscute ale naturii
  
• Everestul este distrus de incalzirea globala?