De ce Soarele răsare la est și apune la vest? Răsăritul Soarelui la est și apusul său la vest reprezintă unele dintre cele mai familiare fenomene naturale. Deși oamenii din Antichitate considerau că Soarele se rotește în jurul Pământului, astronomia modernă a demonstrat că această mișcare este doar aparentă, fiind provocată de rotația planetei noastre în jurul propriei axe.
De ce Soarele răsare la est și apune la vest? Privit de deasupra Polului Nord, Pământul se rotește în sens invers acelor de ceasornic. Din această cauză, pentru un observator aflat la suprafață, Soarele pare să traverseze cerul de la est spre vest, cu aproximativ 15 grade pe oră.
Pământul efectuează o rotație completă în 23 de ore, 56 de minute și 4,1 secunde, perioadă numită zi siderală. Totuși, deoarece planeta se deplasează simultan pe orbita sa în jurul Soarelui, intervalul mediu dintre două treceri succesive ale astrului prin aceeași poziție pe cer, numit zi solară, este de 24 de ore.
Viteza de rotație a Pământului la ecuator este de aproximativ 1.674 km/h, în timp ce viteza medie de deplasare pe orbită atinge 107.200 km/h. O revoluție (mișcarea în jurul Soarelui) completă durează aproximativ 365,256 de zile, diferența față de anul calendaristic fiind compensată prin introducerea anilor bisecți.
Un alt factor esențial este înclinarea axei terestre, de aproximativ 23,44 de grade. Aceasta determină succesiunea anotimpurilor și modifică durata zilelor și a nopților pe parcursul anului.
Când Polul Nord este orientat spre Soare, în emisfera nordică este vară, iar în cea sudică este iarnă. În această perioadă, Soarele răsare mai devreme și apune mai târziu în emisfera nordică, rezultând zile mai lungi. Iarna, situația se inversează, iar durata luminii naturale scade.
În regiunile polare, aceste variații devin extreme. Dincolo de Cercul Polar Arctic, există perioade în care Soarele nu răsare deloc, fenomen cunoscut drept noapte polară. La Polul Nord, aceasta poate dura aproximativ șase luni. În același timp, la Polul Sud se manifestă fenomenul opus, numit Soarele de la miezul nopții, când astrul rămâne vizibil pe cer timp de 6 luni, explică Universe Today.
Înclinarea axei influențează și traiectoria aparentă a Soarelui. Vara, acesta urcă mai sus pe cer, în timp ce iarna rămâne mai aproape de orizontul sudic în emisfera nordică și de cel nordic în emisfera sudică.
Există însă și corpuri cerești cu o rotație diferită. Venus și Pluto se rotesc în sens retrograd, astfel încât Soarele ar răsări la vest și ar apune la est pentru un observator aflat pe suprafața lor. Uranus are o axă atât de înclinată încât planeta pare să se rotească „culcată”.
Aceste particularități ar putea fi consecința unor coliziuni cosmice majore. Teoretic, un impact suficient de puternic ar putea modifica și rotația Pământului, schimbând direcția aparentă a deplasării Soarelui pe cer.
Telescopul Hubble a descoperit un fenomen misterios la polul sudic al planetei Saturn
Un meteorit, vechi de 4,6 miliarde de ani, i-a uimit pe astronomi
Încă un mister al Lunii a fost elucidat. Ce a provocat asimetria bizară a satelitului Pământului?
3 mari mituri despre vreme. Cât de adevărate sunt și de ce persistă aceste preconcepții?