Laos 2010 – Expeditia pentru intregirea Stiintei

Expeditia "Laos 2010", organizata de Asociatia "Geokarst Aventure" sub egida Federatiilor de Speologie din Romania si Franta, are ca scop explorarea si jonctionarea in premiera a marilor sisteme carstice subterane din Masivul Khammouane, dar si continuarea explorarii raului subteran Xe Bang Fai, unul din cele mai impresionante sisteme carstice cunoscute.

"Pe langa obiectivele specifice unei astfel de expeditii, ne-am propus sa ne implicam si in actiuni umanitare, acordand ajutor unuia dintre satele izolate din jungla (Ban Non Ping). Mai mult, vom realiza un film documentar si o serie de prezentari multimedia cu rol educational", a declarat Tudor Marin, directorul tehnic al Federatiei Romane de Speologie si responsabilul acestei expeditii.

Potrivit acestuia, explorarea speologica presupune descoperirea, topografierea, studierea si fotografierea noilor cavitati subterane. La finalizarea studiilor, rezultatele vor fi puse la dispozitia comunitatilor locale pentru a fi exploatate, prin captarea de noi surse de apa potabila, turism, extractia de minerale, protejarea siturilor de interes stiintific si alte astfel de ramificatii. Pe parcursul celor trei saptamani, speologii romani vor putea transmite in tara informatii in timp real, care vor fi preluate de portalul Descopera.ro si comunicate, mai departe, cititorilor si celor curiosi sa afle conditiile de desfasurare ale expeditiei.

Cei 11 speologi si scafandri - Ioana Axinte, Mihai Baciu, Elena Buduran, Philippe Buire, Andreea Cohn, Richard Huttler, Veronique Leplat, Tudor Marin, Chantal Messiant, Laurent Mestre si Damien Vignoles - vor explora pesteri si galerii complet scufundate.

Actiunea se desfasoara in concordanta cu regulamentele nationale si internationale care definesc cadrul si modalitatile specifice desfasurarii expeditiilor speologice. Expeditia "Laos 2010" este urmarea expeditiilor de pregatire din 2006, 2008, 2009 si isi propune, dincolo de continuarea explorarii unuia dintre cele mai mari rauri subterane ale lumii, Xe Bang Fai, abordarea obiectivelor localizate cu acele ocazii.

Bun venit in Laos!

Republica Democrata Populara Laos are o suprafata de 236 800 kmp si este situata in mijlocul peninsulei Indochina. 80% din suprafata sa este reprezentata de platouri si masive muntoase, doua treimi din aceasta fiind acoperita de paduri tropicale. Doar 4% din suprafata tarii este cultivabila. In zonele izolate din munti, hartile sunt realizate numai pe baza aerofotogramelor; din cauza dificultatii reliefului, niciun om nu a pasit vreodata pe aceste meleaguri.

Clima este reprezentata de un sezon ploios (mai-octombrie) in care ploile sunt abundente, cu numeroase viituri si inundatii, si de un sezon secetos care cuprinde un sub-sezon mai racoros (noiembrie-jumatatea lunii martie) si un alt sub-sezon cu temperaturi ridicate (jumatatea lunii martie-mai). Zonele calcaroase din Laos sunt numeroase dar cea mai vasta zona carstica este cea a Patoului Khammouane. Aceasta este situata in partea centrala a tarii, intre fluviul Mekong si Vietnam si masoara 290 km lungime si 40 km latime.

Varfurile carstice ating 1146 m, insa in marea majoritate zonele carstice au o dezvoltare altitudinala ce se situeaza intre 600 si 800 m. Carstul din Khammouane este un carst tipic tropical, reprezentat prin piramide calcaroase care sunt impadurite pe alocuri. Morfologia sa externa si vastele retele de galerii subterane reflecta foarte bine efectul conditiilor naturale. Date fiind conditiile specifice de acces impuse de autoritati, pentru obtinerea permiselor de explorare au fost demarate formalitatile necesare cu un an inainte de plecarea in expeditie.

Laosul este una dintre putinele tari din lume in care cultura si mediul inconjurator n-au fost alterate de civilizatia moderna. Oamenii sunt foarte deschisi si primitori si cel mai important este ca nu si-au schimbat traditiile si obiceiurile stravechi. Prin imaginile foto si video, echipa va incerca sa surprinda si aceste aspecte ale culturii asiatice, o cultura total diferita de cea europeana. Dificultatile activitatii explorative din mediul subteran si din jungla tropicala vor da o nota dinamica documentarului video.

Exista o zicatoare care spune ca in Indochina, vietnamezii planteaza orezul, oamenii din Cambodgia il privesc crescand, iar locuitorii Laosului asculta cum creste orezul. Desi Laosul face parte din cateva liste triste - una dintre cele mai sarace tari din Asia, cea mai bombardata tara din istorie fara a fi implicata in razboi si una dintre ultimele tari comuniste - acest stat atrage din ce in ce mai multi turisti prin specificul cultural, ecosistemul nealterat, peisajul deosebit sau pur si simplu prin modul de viata al localnicilor, cu traditii si obiceiuri stravechi.

Nu lipsesc pericolele

Zona in care se vor desfasura explorarile speologilor romani si francezi este cuprinsa intre 200 si 600m altitudine. Cavitatile explorate pana in prezent sunt pesteri orizontale de mari dimensiuni - galerii cu latimea de 50-100m m si inaltimea de 60-80 m -, strabatute de rauri subterane cu debite importante sau avene ce debuteaza cu puturi verticale de minim 30 m.

Cea mai mare primejdie la care se supun speologii in aceasta incursiune indrazneata este eventualitatea unor precipitatii abundente, care ar cauza o crestere nedorita si neasteptata a nivelurilor apelor subterane, de natura sa compromita intreaga "misiune" sau chiar mai rau de atat. Un alt aspect referitor la siguranta il reprezinta expunerea la malarie dar si ranile. Din cauza climei umede si a altor factori de mediu din Laos, o plaga pe care in mod normal o neglijam si se vindeca de la sine in cateva ore sau o zi-doua, in jungla tropicala poate crea probleme foarte mari, infectandu-se si degenerand intr-o chestiune foarte serioasa.

De ce?

Unul dintre obiectivele expeditiei este explorarea si jonctionarea in premiera a marilor sisteme carstice subterane din Masivul Khammouane folosind tehnicile de scufundare speologica. In zona satului Ban Thatot se afla pestera Marie Cassant care aproviozioneaza cu apa o intreaga regiune. Sursele si pasajele pe care apa circula in amonte de pestera nu sunt inca deplin cunoscute, ele fiind total inundate. Accesul la aceste galerii subterane este posibil doar pentru scafandrii experimentati.

Echipa de speologi va incerca sa dezlege labirintul de izvoare si sa conecteze galeriile acestui sistem carstic. In timpul expeditiei de pregatire din 2009 au fost identificate in zona de nord-est a Khammouane-ului inca trei izvoare carstice independente de sistemul principal al zonei. Aceste surse vor constitui obiective de explorare prin scufundare. Noile pesteri identificate sau cele in care s-au oprit explorarile in anii precedenti, din zona satelor Ban Tat, Ban Thatot, Ban Vieng sau de pe Valea Nam Him Boun, vor completa lista obiectivelor din nord-estul Masivului Khammouane.

Un alt obiectiv al expeditiei este explorarea raului subteran Xe Bang Fai, un foarte important afluent al fluviului Mekong de pe teritoriul Laosului. Bazinul de receptie in amonte de pestera are aproximatitv 1100 kmp, ceea ce reprezinta un real si continuu pericol in caz de crestere brusca a debitelor. Parcurusl aerian al raului masoara aproximativ 100 km inainte de intrarea in pestera. In expeditiile anterioare din 2008 si 2009, s-au identificat obiective de explorare ce necesita tehnici de escalada artificiala. Este vorba de galerii de la un nivel superior al sistemului subteran Xe Bang Fai situate la o inaltime de aproximativ 100 m pe raul principal.

In 2008 explorarile pe raul laosian s-au oprit la o zona de galerii complet inundate, zona de sifon in termen speologic, ce va fi abordata anul acesta prin tehnici de scufundare speologica. Se vor face observatii biospeologice, geologice, hidrologice, morfologice si climatice pentru pesterile explorate. Din potentialele surse de apa pentru satele apropiate, se vor lua probe pentru analize fizico-chimice. Toate noile descoperiri vor fi fotografiate prin tehnici specifice de iluminare. Dupa incheierea expeditiei, echipa va prezenta un raport detaliat al rezultatelor colectate din teren.

Se intentioneaza contribuirea cu resurse financiare si materiale la dotarea scolii din satul Ban Non Ping. Aceasta actiune vine in continuarea ajutorului oferit in anul 2008. Ridicarile topografice ale sistemelor carstice explorate se vor materializa in harti care vor fi inglobate in ansamblul Masivului Khammouane. Acestea se vor corela cu informatiile deja existente de la celelalte expeditii de explorare speologica din anii anteriori. Toate informatiile vor fi distribuite autoritatilor pentru a facilita proiectele de aprovizionare cu apa a satelor din zonele de interes.

Tudor Marin si F.R.S.

Bugetul expeditiei pentru cei cinci participanti romani se ridica la aproape 20 000 euro si va acoperi transportul pana in Laos, cazarea masa si transportul pe teritoriul Laosului, cheltuielile pentru obtinerea vizelor de intrare, asigurarea medicala si de accidente, cheltuielile medicale (consultatii, vaccinuri si tratament profilactic pentru malarie), cheltuieli media si de protocol, costurile de expediere a echipamentelor prin cargo, cheltuielile realizarii expozitiei, echipamentele individuale si echipamentul colectiv. Bugetul total, atat pentru participantii romani cat si pentru cei francezi va atinge suma de 60 000 de euro, adunata gratie sponsorilor din ambele tari.

Tudor Marin, liderul partii romanesti a echipei exploratoare, este director tehnic al Federatiei Romane de Speologie (F.R.S.) din anul 1997, avand o bogata experienta in domeniu, acumulata pe parcursul a 20 ani de activitate. F.R.S. este o organizatie non-profit, ce s-a constituit prin asocierea tuturor structurilor de profil din Romania, in scopul perpetuarii traditiei speologice romanesti, marcata in anul 1994 prin aniversarea a 75 de ani de la infiintarea, la Cluj, a primului Institut de Speologie din lume.

F.R.S. este membra a Uniunii Internationale de Speologie (U.I.S.), afiliata la UNESCO si a Federatie Speologice Europene (F.S.E.). De-a lungul celor 15 ani de activitate, F.R.S. a organizat peste 480 de actiuni de explorare in premiera si cartare de pesteri, proiecte educationale si de protectia mediului, initiative legislative, conferinte si congrese, simpozioane si festibvaluri de fotografie si film, care s-au bucurat de un larg interes si de o buna mediatizare.

Federatia Romana de Speologie a initiat numeroase contacte internationale ce s-au concretizat in organizarea sau participarea la numeroase expeditii speologice in intreaga lume. Aceasta traditie, performantele de explorare la nivel international ale Romaniei, cat si bunele relatii cu speologii francezi, au facut ca tara noastra sa fie partener la organizarea expeditiei speologice si subacvatice de explorare franco-romana "Laos 2010", alaturi de Federatia Franceza de Speologie.

Povestea de sub Khammouane

Mult timp Laos-ul a fost foarte putin cunoscut in Occident. Anumite informatii despre aceasta tara au fost date de cativa precursori, inclusiv religiosi.

Henri Mouhot, naturalist si explorator francez din secolul XIX, realizeaza un prim veritabil studiu geografic si stiintific despre Laos, dar moare de febra tropicala in 1861. Studiul sau nu prezinta informatii despre carstul laosian. Ulterior, mai multe misiuni sunt reunite sub numele de "misiunea Pavie" (dupa numele conducatorului ei Auguste Pavie). Aceasta misiune e formata din topografi, geografi, geologi, medici, etc. In cativa ani misiunea Pavie a realizat o harta detaliata a tarii.

Prima recunoastere a carstului din Khammouane, in ansamblul sau, a fost facuta in 1991 de cativa francezi: Claude Mouret si echipa sa. Atunci au fost reperate numeroase fenomene carstice, dintre care pesterile Tham En si Marie Cassan, dar si diverse pierderi si resurgente ca de exemplu Koun Nam Hok.

In 2006 o echipa franceza a lui Claude Mouret din care fac parte Laurent Mestre si Richard Huttler - membri ai proiectului Laos 2010 - exploreaza si topografiaza 15 km de galerii subterane, din care 900 m de galerii total scufundate (sifonate) si 1 km de galerii post sifon, sub masivul Khammouane. In Tham Phi Seua, pestera cu cea mai importanta denivelare din tara, +480 m, mai multe intrari superioare permit accesul la varfuri carstice cu formatiuni de tip tsingy sau pinacles.

Echipa lui Claude Mouret revine si in 2007 la Xe Bang Fai si aduce sistemul la un total de 12 km de galerii explorate. Doi membri ai proiectului Laos 2010, respectiv Richard Huttler si Tudor Marin, participa in februarie 2008 la explorarea si topografierea a aproximativ 5 km de noi galerii subterane ale carstului din Khammouane. In cadrul acestei expeditii internationale conduse de Charles Ghommhid si Claude Mouret s-au descoperit si 4 surse, izvoare carstice inecate si mai multe pierderi. Acestea vor constitui o parte din obiectivele proiectului Laos 2010.

In ianuarie 2009 Richard Huttler si Laurent Mestre organizeaza o expeditie de pregatire a proiectului Laos 2010. Rezultatele sunt importante pentru proiect: 3 sectoare reperate, 6 resurgente complet innundate care nu au fost niciodata explorate, 3 pesteri descoperite, 3 resurgente revizitate pentru a dimensiona logistica necesara.

Despre speologie

Speologia este stiinta pesterilor sau, dupa cum o numeste Emil Racovita, "stiinta golurilor subpamantene". Ca stiinta multidisciplinara ea renuneste domenii ca biospeologia, geologia, hidrologia, meteorologia, topografia, arheologia, palenontologia, sedimentologia, geomorfologia, climatologia si fotografia, care incearca impreuna sa aduca la lumina tainele pastrate in intunericul pesterilor.

Explorarea speologica rezida in descoperirea, topografierea, studierea si fotografierea noilor cavitati subterane. La finalizarea studiilor, rezultatele sunt puse la dispozitia comunitatilor locale pentru a fi exploatate: captarea noilor surse de apa potabila, exploatare turistica, extractie de minerale si altele.

Deseori, muntii in care se ascund aceste cavitati sau pesteri se afla departe de drumuri sau de orice asezare omeneasca. Pentru a le putea explora trebuie parcurse zone accidentate in paduri tropicale, in cea mai mare parte virgine. Astfel, angajamentul acestor explorari este foarte mare datorita izolarii si lipsei unor posibilitati reale de interventie sau salbare din mijlocul salbaticiei.


Studii paleontologice cavernicole in Romania - Dr. Vlad Codrea

"Inceputurile observatiilor paleontologice legate de grotele si cavernele Romaniei pot fi deja consemnate destul de timpuriu: poate fi astfel mentionat Petrus Ranzanus (secolul XVI), care pentru a explica acumularile - uneori, considerabile - de oase de urs de caverna din unele pesteri ale Carpatilor, se referea la potopul biblic. Un secol mai tarziu, Georgius Vette observa la randul sau osemintele aceluiasi mamifer, ilustrand intr-una dintre scrierile sale un asemenea craniu.

Cercetarile paleontologice aferente domeniului spelean au continuat de o maniera destul de inegala, diferentiat, in functie de fiecare provincie istorica in parte: mai dinamice in Transilvania, cu evolutii mai lente in Muntenia si Moldova. Explicatia acestor tendinte este simpla, daca este sa ne gandim ca prima dintre provinciile enumerate concentreaza majoritatea terenurilor calcaroase din tara, asadar implicit si cel mai mare numar de abriuri, pesteri si avene.

Secolul XIX, la fel ca si inceputurile celui urmator, au cunoscut o efervescenta a cercetarilor din pesteri. De exemplu, universitarul clujean Anton Koch a studiat situl de la Somesul Rece, bogat in fosile de Capra ibex. Desi arheolog ca formatie, transilvaneanul Marton Roska a descoperit adeseori cu prilejul sapaturilor din pesterile Ardealului fosile de mamifere mari cuaternare, pe care de altfel le-a consemnat in scrierile sale.

Cea de a doua jumatate a secolului trecut a fost si cea mai prolifica in rezultate, gratie indeosebi sapaturilor efectuate de echipele Institutului de Speologie "Emil Racovita" din Bucuresti. Costin Radulescu, Petre-Mihai Samson si Elena Terzea au consacrat o intreaga serie de cercetari in pesteri din intreaga tara, focalizand atentia asupra asociatiilor de micromamifere pleistocene. Alte contributii revin lui Vlad Codrea, Emanoil Stiuca, Alexandru Petculescu, Catalin Petrea, Alexandra Paunescu (mamifere cuaternare din Transilvania, Oltenia si Dobrogea), Eugen Kesler si Erika Gál (pasari fosile) sau Márton Venczel (amfibieni si reptile mici).

In ultimii ani, au fost incepute cercetari la Pestera cu Oase (Banat), sit care a furnizat resturi extrem de vechi ale omului modern din aceasta parte a continentului european, studiate de Erik Trinkaus si numerosii sai colaboratori".

Surse foto: Richard Huttler & Tudor Marin

RAMAI PE DESCOPERA.ro pentru a fi la curent cu mersul expeditiei. Site-ul nostru te va tine la curent cu cele mai noi stiri despre Expeditia Laos 2010.

CITESTE SI:

• Cea mai mare pestera din lume a fost descoperita in Vietnam
• S-au descoperit sase kilometri de pesteri in Insula Pastelui
• Foto. Cea mai mare pestera britanica ar "inghiti" cu usurinta o catedrala