Este posibil ca astronomii să fi descoperit o stea neutronică supermasivă, un obiect extrem de rar, într-un sistem stelar atât de neobișnuit încât nici măcar sute de mii de simulări nu au putut să arate cum s-a format. Deși găurile negre supermasive sunt bine cunoscute, o stea neutronică de asemenea dimensiuni reprezintă o descoperire cu totul neobișnuită.
Un sistem stelar este atât de neobișnuit încât nici măcar sute de mii de simulări nu au putut să arate cum s-a format. Cercetarea se concentrează asupra unei stele gigante roșii despre care cercetătorii chinezi cred că are un companion binar ascuns. Pe baza observațiilor realizate cu telescopul LAMOST și observatorul APOGEE, echipa a dedus existența unui obiect invizibil, care nu pare să fie o stea obișnuită, ci o stea neutronică extrem de compactă, cu o masă apropiată de limita maximă considerată posibilă.
Stelele neutronice sunt rămășițele nucleelor unor stele mult mai masive, distruse în explozii de supernovă. Deși au dimensiunile aproximative ale unui oraș, materia din interiorul lor este atât de densă încât o singură lingură ar cântări peste un miliard de tone.
În mod obișnuit, o stea neutronică are o masă de aproximativ 1,4 ori mai mare decât cea a Soarelui. Până acum, nu a fost descoperit niciun astfel de obiect cu o masă mai mare de 2,5 mase solare. În cazul noului candidat, estimările astronomilor indică o masă care ar putea ajunge la 2,8 mase solare, deși valoarea considerată cea mai probabilă este de aproximativ 2,2.
Dimensiunea nu este singurul element neobișnuit. Analiza a arătat că cele două obiecte din sistemul J0008+0128 orbitează unul în jurul celuilalt la fiecare 3,3 ani, ceea ce indică o distanță considerabilă între ele. În plus, ambele urmează traiectorii neobișnuit de circulare, în ciuda distanței și a istoriei violente asociate formării unei stele neutronice.
De regulă, stelele neutronice foarte masive își măresc masa atrăgând materie de la companionul lor binar prin intermediul gravitației intense. Totuși, distanța dintre cele două obiecte din sistemul J0008+0128 face imposibilă această explicație. Cercetătorii au realizat 300.000 de simulări pentru a reproduce condițiile observate, însă niciuna nu a reușit să explice simultan masa și orbita obiectului compact, scrie Futurism.
O posibilă explicație este că steaua neutronică s-ar fi format prin ciocnirea a două pitice albe, rămășițe stelare compacte, dar cu o densitate mai mică decât cea a stelelor neutronice. O altă ipoteză presupune existența unei a treia stele, încă nedetectate, sau chiar a două stele neutronice obișnuite, aflate pe o orbită strânsă.
Există și posibilitatea ca obiectul să fie o gaură neagră minusculă, cu o masă care nu a mai fost observată până acum. „Din punct de vedere astrofizic, nu există niciun motiv pentru care nu ar putea exista găuri negre atât de mici. Pur și simplu, nu am observat niciuna în galaxia noastră”, a declarat pentru Scientific American Scott Ransom, astronom la Observatorul Național de Radioastronomie din Statele Unite, care nu a participat la studiu.
Potrivit acestuia, forma orbitei ar putea oferi un indiciu important. Formarea unei stele neutronice este un proces mai violent decât cea a unei găuri negre, ceea ce face mai probabil ca obiectul nou format să fie îndepărtat de pe orbita sa inițială. „Prin urmare, faptul că orbita este mai circulară ar putea reprezenta o dovadă că avem de-a face cu o gaură neagră, nu cu o stea neutronică”, a adăugat Ransom.
Studiul a fost publicat în revista Science Advances.
Astronomii au descoperit un sistem stelar rar care emite semnale radio la fiecare opt minute
Universul ar putea fi de două ori mai vechi decât am crezut, susține o nouă teorie radicală
Oamenii de știință au descoperit ceva neașteptat la 90 de kilometri sub Pământ