Rezultatele simulării Mars500 arată că viaţa în spaţiu te transformă în legumă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Potrivit primelor rezultate ale experimentului Mars 500, o simulare în care 6 astronauţi au fost ţinuţi un an şi jumătate închişi într-o încăpere ce imită o navă spaţială, se pare că monotonia şi lipsa luminii naturale îi determină pe oameni să doarmă mai mult şi să lucreze mai puţin. 

Timp de 520 de zile, echipajul a fost izolat într-o încăpere fără ferestre iar singurul contact cu exteriorul a fost realizat prin internet sau telefon. Cu toate acestea, orice convorbire era întâmpinată de o întârziere de 20 de minute, pentru a imita timpul necesar undelor radio de pe Pământ să ajungă pe Marte.

• Cum ne afectează statul pe scaun ore în șir, chiar dacă facem sport regulat?
• De ce un accident de mașină este mai periculos pentru femei decât pentru bărbați?

Deşi, pentru acest proiect specialiştii i-au ales pe cei mai buni dintre cei mai buni voluntari, nivelul de activitate al acestora a scăzut în primele trei luni şi a continuat în acest ritm descendent pe tot parcursul misiunii. 

La întoarcere, mai ales, oamenii au stat în pat cu 700 de ore mai mult decât la dus. Ei au redevenit activi abia în ultimele 20 de zile ale misiunii. Dintre cei 6 membrii, 4 au avut probleme psihologice sau legate de somn. 

Pe tot parcursul simulării, voluntarii au fost supuşi, zilnic, examinărilor medicale, fizice şi psihologice, pentru a-i ajuta pe specialiştii să afle mai multe detalii referitoare la stresul şi problemele cu care se confruntă astronauţii. Echipajul a combătut plictiseala prin urmărirea filmelor pe DVD, citit şi jucat Guitar Hero pe consolă. Pentru a-i menţine în alertă, specialiştii au simulat un incendiu şi pene de curent. 

Sedentarismul este o problemă serioasă pentru cei aflaţi în spaţiu, punând în pericol oasele şi musculatura. 

Potrivit studiului, unul dintre voluntari a decis să aibă un program bazat pe 25 de ore pe zi. Astfel, peste 12 zile, pentru el era zi, dar pentru restul echipajului era toiul nopţii.  Un alt membru el echipajului, dormea atât noaptea, cât şi ziua. „Acest lucru nu este benefic pentru misiune deoarece sarcinile critice sunt sunt programate astfel încât să fie realizate ziua”, a explicat Mathias Basner, de la Universitatea din Pennsylvania. 

Un al treilea voluntar avea probleme atât de serioase legate de somn încât a ajuns să sufere de privare cronică de somn, lucru care i-a afectat semnificativ atenţia şi concentrarea. Cel de-al patrula membru al echipajului pe care specialiştii l-au identificat ca având probleme începuse să dezvolte o depresie uşoară. 

„Doar doi oameni s-au adaptat bine. Dintre ceilalţi 4, cel puţin unul ne-a dat motive serioase de îngrijorare şi ne-a făcut să ne întrebăm dacă este bine să trimitem oameni în misiuni atât de lungi”, a declarat Basner. 

Sursa: Guardian