Ceara din urechi îţi spune dacă ai gena care face ca transpiraţia să nu miroasă urât

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Aceste persoane îşi cheltuiesc banii şi îşi expun pielea la substanţe care ar putea să nu fie benefice pentru piele. Cercetarea atestă că există mulţi conformişti în lume”, a explicat Ian Day, coautorul studiului, ce deţine postul de genetician epidemiolog în cadrul Universităţii din Bristol.

Acum câţiva ani, cercetătorii au descoperit că gena ABCC11 stabileşte ce tip de ceară au persoanele în urechi – umedă sau uscată. În mod interesant, oamenii de ştiinţă au observat că persoanele care au în urechi ceară de tip uscat prezintă o particularitate interesantă: în axilele lor nu se găseşte o substanţă chimică ce serveşte drept hrană pentru bacteriile care provoacă mirosul neplăcut al transpiraţiei.

„Această genă-cheie este, de fapt, unicul factor care determină dacă axilele sunt urât mirositoare sau nu”, a explicat Day.

Conform cercetătorului, doar 2% dintre europeni se numără printre persoanele care nu au gena axilelor urât mirositoare. În schimb, majoritatea persoanelor din Asia de Sud-Est şi aproape toţi coreenii prezintă acea variantă a genei care previne apariţia mirosurilor neplăcute.

Nimeni nu ştie de ce există o asemenea diferenţă a răspândirii genei între populaţii. Cercetătorul spune că absenţa acestei gene în Asia de Est sugerează că în acea zonă a planetei mirosurile urâte au fost eliminate de-a lungul ultimelor mii de ani ca urmare a selecţiei naturale.

Studiul efectuat pe 6,495 de femei din Marea Britanie a arătat că 98% dintre femei deţineau gena mirosurilor neplăcute. Dintre acestea, 95% foloseau deodorant în mod regulat. Dintre cele 117 de femei care nu produceau mirosuri neplăcute, peste 75% foloseau la rândul lor deodorant în fiecare zi, chiar dacă nu aveau nevoie.

Cercetătorii nu au reuşit să identifice de ce continuau să folosească deodorant femeile care nu aveau gena mirosurilor neplăcute, însă suspectează că presiunile sociale şi conformismul joacă un rol important.

Sursa: LiveScience