Părinţii le fac rău copiilor fără să-şi dea seama printr-un comportament aparent inofensiv, ce poate fi modificat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Părinţii care doresc să îşi încurajeze copiii să aibă atitudinea corectă atunci când întâmpină o dificultate ar trebui să laude eforturile copiilor, şi nu pe copii în sine, relevă o nouă cercetare.

Copiii ai căror părinţi au lăudat eforturile lor mai mult decât i-au lăudat pe ei ca indivizi prezentau o atitudine mai pozitivă cinci ani mai târziu atunci când aveau întâmpinau o provocare, se arată în cercetarea publicată în jurnalul ştiinţific Child Development.

Cercetătorii au descoperit totodată diferenţe în tipurile de laude pe care părinţii le oferă copiilor lor, ce depind în funcţie de sexul copilului.

Elizabeth Gunderson, autoarea studiului şi totodată profesor de psihologie la Universitate Temple, afirmă că „studiile mai vechi au analizat această problemă în cazul studenţilor mai în vârstă”. Cercetătoarea a adăugat că „acest studiu sugerează că îmbunătăţirea calităţii laudelor părinţilor în timpul vârstelor fragede ale copilului îl poate ajuta pe acesta să dezvolte crezul că oamenii se pot schimba şi că sarcinile dificile oferă oportunitatea de a învăţa”.

Părinţii îşi laudă copiii în mai multe feluri; ei pot spune „ai muncit din greu” atunci când copiii lor termină de realizat o sarcină dificilă, sau pot spune „eşti o fată foarte deşteaptă”. Deşi ambele propoziţii par pozitive, profesorul Gunderson subliniază că mai multe studii arată că acestea au efecte diferite.

Atunci când părinţii laudă efortul depus de copii, aceştia devin mai insistenţi şi au rezultate mai bune ulterior în cazul sarcinilor dificile. Atunci când lauda se concentrează pe individ, în schimb, copiii nu mai sunt la fel de stăruitori în cazul sarcinilor ulterioare, obţinând rezultate mai proaste.

Specialista afirmă că acest lucru se datorează faptului că laudele ce se concentrează asupra efortului transmit mesajul că efortul şi acţiunile sunt sursa succesului, pe când laudele ce se concentrează asupra individului transmit mesajul opus, convingând copilul că abilităţile unei persoane sunt fixe.

Cercetătorii au filmat peste 50 de copii cu vârste cuprinse între 1 şi 3 ani în timpul interacţiunilor de zi cu zi ce aveau loc în casă. Copiii proveneau din familii variate, de diferite rase, etnicităţi şi niveluri de venit.

Cinci ani mai târziu, atunci când copiii aveau 7-8 ani, cercetătorii i-au studiat din nou. Specialiştii au analizat dacă aceştia preferă sarcinile uşoare sau sarcinile mai dificile, dacă ştiu cum să depăşească momentele grele şi dacă sunt de părere că inteligenţa şi trăsăturile de personalitate pot fi dezvoltate sau cred că acestea sunt fixe.

Cercetarea a arătat că în cazul copiilor ai căror părinţi obişnuiau să laude efortul, nu individul, rezultatele studiului realizat la 5 ani distanţă relevau că aceştia aveau o abordare mai pozitivă în cazul dificultăţilor. Copiii se gândeau la mai multe strategii prin care să depăşească momentele dificile şi credeau că trăsăturile lor se pot îmbunătăţi dacă depun suficient efort.

Studiul a mai identificat un aspect interesant: deşi băieţii şi fetele primeau acelaşi nivel total de laude, băieţii primeau mult mai multe laude referitoare la efort decât fetele. Cercetarea realizată la 5 ani distanţă a arătat, de asemenea, că băieţii prezentau şanse mai mari să aibă atitudini pozitive în cazul dificultăţilor şi credeau în proporţie mai mare decât fetele că inteligenţa poate fi îmbunătăţită.

„Aceste rezultate sunt un motiv de îngrijorare, pentru că sugerează că părinţii creează, fără să îşi dea seama, o mentalitate în rândul fetelor care sugerează că trăsăturile sunt fixe, ceea ce duce la reducerea motivaţiei şi a stăruinţei în faţa dificultăţilor”, avertizează profesorul Gunderson.

Surse: Daily Mail, Science Daily