Cine îţi poate estima mai bine şansele de supravieţuire atunci când eşti bolnav?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O simulare pe computer a estimat mai bine decât medicii simptomele pe care urmau să le aibă pacienţii bolnavi de cancer la plămâni care făceau fie radioterapie, fie chimioterapie. 

Computerul care a oferit „predicţii” mai bune decât medicii oncologi în ceea ce priveşte modul în care vor răspunde pacienţii la tratament pe o perioadă de doi ani, a conţinut atât date medicale personale ale fiecărui pacient cât şi istoricul legat de tratament. 

„Dacă simulările computerizate depăşesc deja capacităţile medicilor, atunci nu este etic să luăm decizii privitoare la tratament numai pe baza opiniilor ce aparţin doctorilor. Credem că astfel de modele ar trebui implementate în clinici pentru a putea ajuta la luarea deciziilor”, a explicat dr. Cary Oberije de la Universitatea din Maastricht. 

Simulările pe computer şi analizele matematice ale informaţiilor legate de cancer devin din ce în ce mai importante pe măsură ce se strâng noi date de la pacienţi. 

De asemenea, oamenii de ştiinţă au demonstrat că tumorile canceroase diferă de la o persoană la alta şi prin urmare acestea necesită tratamente diferite în funcţie de gene şi de tipul sau stadiul în care se află cancerul fiecărui pacient. Ca rezultat, procesul de tratare ar trebui să includă o analiză matematică complexă. 

Doctorul Oberije a folosit modelul matematic pentru a vedea câţi dintre cei 121 de pacienţi ai săi care sufereau de cancer pulmonar vor mai fi în viaţă peste 2 ani şi dacă acestora le va fi greu să respire sau să înghită. Comparativ cu medicii, modelul pe computer a făcut estimări mult mai bune. 

„Credem că tratamentul individual va fi un succes abia atunci când modelele de predicţie vor fi folosite în clinici. Studiul nostru a arătat că modelele actuale deja depăşesc estimările medicilor. Prin urmare, acest studiu poate fi utilizat ca argument puternic în favoarea utilizării simulărilor pe computer şi a schimbării sistemului actual de tratare”, a mai declarat Oberije. 

Pe lângă faptul că ajută la stabilirea opţiunilor de tratare a pacientului, simulările pot indica pecienţii ce pot lua parte la studiile clinice pentru anumite medicamente. 

„Nu sunt perfecte, dar nici oamenii nu sunt, iar simulările se descurcă mai bine ca oamenii. Sunt unelte care vin în ajutorul doctorilor, nu care vin să le ia locul”.  

Sursa: The Independent