Adio, gheparzi! Cel mai rapid animal terestru o să dispară în scurt timp – iată de ce (VIDEO)

Spre deosebire de rinoceri şi elefanţi, ghepardul nu este ameninţat de braconieri, însă este singura felină mare ce are probleme în a se adapta în rezervaţiile naturale în care este nevoită să trăiască pe măsură ce habitatul său natural este eliminat de către oameni.

„Gheparzii nu se descurcă în rezervaţiile naturale din cauza competiţiei sporite din partea altor prădători, precum leii şi hienele, care o duc bine în zonele protejate”, a explicat Laurie Marker de la Cheetah Conservation Fund.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

„De aceea, majoritatea zonelor protejate nu reuşesc să menţină un număr viabil de gheparzi”, a mai spus specialista.

La începutul secolului al XX-lea, populaţia globală de gheparzi era de aproximativ 100.000 de exemplare, cel mai rapid animal terestru trăind de-a lungul Africii, în Orientul Mijlociu şi în mai multe ţări asiatice.

Astăzi mai trăiesc abia 10.000 de gheparzi în sălbăticie, în Africa, alături de o populaţie redusă de gheparzi din Iran care riscă să dispară în scurt timp.

Statisticile elaborate de organizaţia non-profit Panthera arată că gheparzii au dispărut de pe 77% din teritoriul original pe care îl ocupau în Africa. De asemenea, Uniunea internaţională pentru conservarea naturii clasifică speciile de gheparzi din sudul Africii drept „vulnerabile”.

„Principalul obstacol în ceea ce priveşte supravieţuirea speciei este reducerea şi fragmentarea habitatului său natural, la care se adaugă conflictul cu oamenii”, afirmă Marker.

În absenţa unor măsuri speciale, ghepardul va dispărea din sălbăticie până în 2030, anunţă experţii organizaţiei Panthera.

Rapida felină, ce este pigmentată pe faţă cu pete similare unei lacrimi, pierde în mod constant în confruntările cu leii şi cu leoparzii, animale mai mari şi mai puternice. În scenariile optimiste, prada îi va fi furată înainte să reuşească să mănânce. În scenariile pesimiste, ghepardul va fi ucis.

Ghepardul, ce poate atinge viteze de până la 120 de kilometri pe oră, are nevoie de spaţii deschise vaste cu o densitate redusă a carnivorelor pentru a putea supravieţui.

În Africa, se estimează că 90% dintre gheparzi trăiesc în apropiere de oameni, ceea ce duce adesea la conflicte din cauza fermelor cu animale.

O altă problemă confruntată de ghepard este consangvinizarea ce datează din timpul erei glaciare, atunci când populaţia globală a scăzut în mod considerabil. De aceea, fiecare ghepard viu astăzi prezintă un grad de înrudire cu ceilalţi gheparzi similar celuia dintre doi fraţi gemeni.

Din acest motiv, gheparzii necesită mai mult spaţiu decât alte animale pentru a migra astfel încât să poată să-şi găsească parteneri cu gene relativ diferite. Pe măsură ce oamenii restricţionează tot mai mult mediul gheparzilor, acest lucru devine din ce în ce mai dificil.

Cercetătorii ştiu că micro-populaţiile izolate ale speciilor ameninţat cu dispariţia duce rapid la extincţie.

Pe termen scurt, gheparzii sunt crescuţi în captivitate, pentru că sunt uşor de îmblânzit. Proprietarii privaţi din Africa de Sud fac adesea schimb de exemplare pentru a menţine o populaţie sănătoasă. Un exemplu este oferit de Ann van Dyk Cheetah Centre, aflat în apropiere de Johannesburg, unde s-au născut 800 de gheparzi din anii ’70 până astăzi.

Aşadar, specia ar putea supravieţui. În schimb, situaţia gheparzilor din sălbăticie nu este la fel de bună.

„Studiile noastre şi experienţa de până acum arată că inclusiv gheparzii sălbatici care nu au trăit 18 luni alături de mama lor în habitatul lor natural au dificultăţi serioase în a se adapta la viaţa în sălbăticie”, explică Laurie Marker.

„Pur şi simplu nu reuşesc să înveţe aptitudinile necesare supravieţuirii în sălbăticie”, afirmă specialista.

„De aceea, un ghepard născut în captivitate, ce nu a avut niciodată experienţa de a trăi în sălbăticie alături de mama sa, nu are nicio şansă de succes dacă este eliberat în natură”, mai spune Marker.

Cu toate acestea, unii proprietari de gheparzi continuă să spere la un miracol. Damien Vergnaud este unul dintre ei. Vergnaud deţine o proprietate de 10.000 de hectare în Karoo, la câteva ore distanţă de Cape Town. „Sperăm să eliberăm în curând 3 gheparzi în sălbăticie, unde interacţiunea cu oamenii este minimă”, a explicat Vergnaud.

Reprezentanţii Cheetah Conservation Fund cred că cea mai bună soluţie pentru salvarea ghepardului nu constă în cumpărarea unor porţiuni mari de teren, ci prin fondarea unor coridoare care să permită felinelor să călătorească pe distanţe mari. „Ne-ar plăcea să vedem că gheparzii au spaţii mai mari în care pot călători, formându-se astfel legături între mai multe populaţii. De asemenea, ar fi bine ca gheparzii să fie reintroduşi în ţări în care trăiau pe vremuri, cum ar fi India”, a concluzionat Marker.

Iată cum aleargă cel mai rapid animal terestru, ghepardul, graţie unei filmări extraordinare realizate cu o cameră video Phantom, capabilă să înregistreze 1200 de cadre pe secundă:

Sursa: AFP